|
Stareţ [ sta-reţ ] VEZI SINONIME PENTRU stareţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului staret în mai multe dicționareDefinițiile pentru staret din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STAREȚ: STÁREȚ, stareți, substantiv masculin Conducător al unei mănăstiri de călugări; egumen. Toți monahii erau în strane... și slujea părintele arhimandrit Visarion, starețul. SADOVEANU, B. 69. Alăturea stă mormîntul monahului Platon, ucenic a cuviosului stareț Paisie. NEGRUZZI, S. I 215. – Variantă: stáriț (CREANGĂ, A. 76) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stareț: stáreț (vest) și stáriț (est) m. (vechea slavă starĭcĭ, bătrîn [substantiv], despre starŭ, bătrîn [adj.], rus, stárec, bătrîn, stariț. Cp. cu senior). Egumen, șefu uneĭ mînăstirĭ. Staroste, decan (Vechĭ): staretu bresleĭ. Șefu călușarilor ( vezi primicer). – Fem. stáriță forme, plural e (vechea slavă starica). vezi prepozit. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STAREȚ: STÁREȚ, -Ă, stareți, -e, substantiv masculin și forme Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Variante: (regional) stáriț, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba slavă (veche) starici. Forme diferite ale cuvantului staret: staret-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STAREȚ: STÁREȚ, -Ă, stareți, -e, substantiv masculin și forme Persoană (călugăr sau călugăriță) care conduce o mănăstire; egumen. [Variante: (regional) stáriț, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba slavă (veche) starici. Forme diferite ale cuvantului staret: staret-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STAREȚ: STAREȚ substantiv (termen bisericesc) egumen, (astăzi rar) superior, (învechit și regional) staroste, (învechit) prot. (staret al mănăstirii Putna.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STAREȚ: STÁREȚ staretă (stareti, starete) m. și forme Conducător al unei mănăstiri; egumen. /<sl. starici, starica Forme diferite ale cuvantului staret: staretă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stareț: stareț m. egumen. [Rus, STAREȚŬ, bătrân și călugăr în vârstă]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stareț: stáreț substantiv masculin, plural stáreți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stareț: stáreț substantiv masculin, plural stáreți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |