eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție stapanire


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Stăpânire [ stă-pâ-ni-re ]
VEZI SINONIME PENTRU stăpânire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului stapanire în mai multe dicționare

Definițiile pentru stapanire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STĂPÂNIRE:
STĂPÂNÍRE, stăpâniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) stăpâni și rezultatul ei.

1. Proprietate, posesiune.

2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominație.
       • Expresia: A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce.
♦ Putere, autoritate de stat; persoanele care reprezintă această autoritate.

3. figurat Înfrânare, dominare a propriilor porniri, sentimente etc.
       • Expresia: Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt.

– vezi stăpâni.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STĂPÂNIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STĂPÂNIRE:
STĂPÂNÍRE, stăpâniri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) stăpâni și rezultatul ei.

1. Proprietate, posesiune.

2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominație.
       • Expresia: A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce.
♦ Putere, autoritate de stat; persoanele care reprezintă această autoritate.

3. figurat Înfrânare, dominare a propriilor porniri, sentimente etc.
       • Expresia: Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt.

– vezi stăpâni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

STĂPÂNIRE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STĂPÂNIRE:
STĂPÂNÍRE stapanirei forme

1) vezi A STĂPÂNI și A SE STĂPÂNI.
       • stapanire de sine reținere de la manifestarea sentimentelor sau a pornirilor; cumpăt.

2) popular Conducere, autoritate de stat. /v. a (se) stăpâni
Forme diferite ale cuvantului stapanire: stapanirei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

stăpânire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stăpânire:
stăpânire forme

1. dominațiune: Negru-Vodă întinzându-și stăpânirea BĂLC.;

2. guvern: porunca stăpânirii;

3. posesiune, proprietate: moșia a intrat sub stăpânirea lui.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

STĂPÂNIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STĂPÂNIRE:
STĂPÂNÍRE substantiv verbal autoritate, influență, înrîurire, putere, stat, țară.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

stăpânire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru stăpânire:
stăpâníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat stăpânírii; plural stăpâníri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

stăpânire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru stăpânire:
stăpâníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat stăpânírii; plural stăpâníri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Stăpânire
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Stăpânire:
Stăpânire ≠ nestăpânire
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'STAPANIRE'
stăpâneásăSTĂPÂNÉSCSTĂPÂNÍSTĂPÂNÍESTĂPÂNÍREstăpânișoárăSTĂPÂNÍTSTĂPÂNITÓRSTAPELIA

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Stăpânire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stăpânire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce zice stăpânire? 6.
Dacia sub stăpânire romană.
Stăpânire mai multor limbi străine.
Arată multă stăpânire.
STĂPÂNÍRE stăpânirei forme 1 vezi A STĂPÂNI și A SE STĂPÂNI.
       • stăpânire de sine reținere de la manifestarea sentimentelor sau a pornirilor; cumpăt.

GRAMATICA cuvântului Stăpânire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stăpânire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Stăpânire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Stăpânire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul stăpânire are forma: stăpâníri
VEZI PLURALUL pentru Stăpânire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE stăpânire?
Vezi cuvântul stăpânire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul stăpânire?
[ stă-pâ-ni-re ]
Se pare că cuvântul stăpânire are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Stăpânire
Inţelegi mai uşor cuvântul stăpânire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce
Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt
A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce
Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Stăpânire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lăsa pe cineva la aman?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a cu spatele înainte; b pe dos
a-l bate tare, rău pe cineva
a părăsi pe cineva când are nevoie de ajutor
valoare maximă a puterii care se cere unei centrale electrice, într-un interval de timp limitat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app