eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție spoi


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Spoi [ spo-i ]
VEZI SINONIME PENTRU spoi PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului spoi în mai multe dicționare

Definițiile pentru spoi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a spoi
Verbul: a spoi (forma la infinitiv)
A spoi conjugat la timpul prezent:
  • eu spoiesc
  • tu spoiești
  • el ea spoiește
  • noi spoim
  • voi spoiți
  • ei ele spoiesc
VEZI VERBUL a spoi CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOÍ, spoiesc, verb IV. tranzitiv

1. A vărui. Nimănui nu i-a ajuns varul să spoiască în întregime casa. STANCU, despre 217.
       • reflexiv pasiv Au ales bordeiul pentru oameni, au chibzuit întrebuințarea bordeielor celorlalte. Mai nădăjduiau în șase săptămîni de verb reflexiv:eme frumoasă. Se puteau spoi pereții. SADOVEANU, P. M.

13.
♦ A mînji. O să-ți spoiesc la noapte poarta cu păcură.

– Spoiește-o, dacă ai poftă să te ciomăgească taica. STANCU, despre 79. Erai pus să fierbi scrobeală în curte, cu grijă să nu iasă nici subțire, nici groasă... Dacă greșeai, lucrătoarele și lucrătorii te spoiau cu pensula pe nas și te certau. PAS, Z. I 270. Vornicul... își spoiește fața cu cărbune. SEVASTOS, N. 333.

2. A acoperi cu un strat subțire de metal (care nu coclește). vezi polei, sufla. După ce s-a dus a doua zi zmeul de acasă, ea ia vătraiul acela și... îl spoiește cu aur. SBIERA, P. 63.
♦ reflexiv figurat A-și însuși (în mod superficial) maniere civilizate. Mi-am pus în gind să fug chiar astăzi în capitală, ca să mă mai spoiesc în lumea cea mare. ALECSANDRI, T. I 346.

3. A unge. Uleie cu albine ține două-trei... să aibă miere în casă pentru spoit... colacii. STANCU, despre 89.

4. (Peiorativ) A sulimeni, a farda. Halal de tine dacă vei ști Să-ți spoiești bine fruntea, obrazu. ALECSANDRI, T. I 118.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SPOI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOI, spoiesc, verb IV. tranzitiv

1. A acoperi o suprafață cu un strat subțire de var; a vărui.

2. A acoperi un vas sau un obiect de metal cu un strat subțire dintr-un metal protector.
♦ reflexiv figurat A-și însuși în mod superficial maniere civilizate, noțiuni de cultură etc..

3. A unge (pe deasupra).
♦ tranzitiv și reflexiv (peiorativ) A (se) farda.

– Din limba slavă (veche) supojiti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SPOI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOÍ, spoiesc, verb IV. tranzitiv

1. A acoperi o suprafață cu un strat subțire de var; a vărui.

2. A acoperi un vas sau un obiect de metal cu un strat subțire dintr-un metal protector.
♦ reflexiv figurat A-și însuși în mod superficial maniere civilizate, noțiuni de cultură etc. a se ciopli.

3. A unge (pe deasupra).
♦ (peiorativ) A (se) farda.

– Din limba slavă (veche) supojiti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SPOI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOI verb

1. a vărui, (popular) a unge, (învechit și regional) a tencui, (regional) a mînji, (prin Transilvania) a meseli. (A spoi pereții camerei.)

2. a cositori. (A spoi un vas de aramă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

spoi
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spoi:
spoí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spoiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural spoiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

spoi
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spoi:
spoí (a spoi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spoiá; conjunctiv prezent 3 să spoiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SPOI
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOI verb

1. Spoială, Antal, mold., act.

2. Spoilea, popa din Tărgșor (16 B VI 297).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

spoi
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spoi:
spoi verb vezi ARGINTA. AURI. FARDA. LIPI. MACHIA. MURUI. POLEI. SUFLA. VOPSI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SPOI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPOI:
SPOÍ verb

1. vezi vărui.

2. vezi cositori.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'SPOI'
spoealăspogârniceálăspogîrniceálăspogreșíSPOÍSPOIÁLĂȘPOIÉRspóilerSPOÍRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SPOI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spoi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A spoi pereții camerei.
A spoi un vas de aramă.
Spoí a spoi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele spoiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea spoiá; conjunctiv prezent 3 să spoiáscă.

GRAMATICA cuvântului SPOI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spoi.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SPOI poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE spoi?
    Vezi cuvântul spoi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spoi?
    [ spo-i ]
    Se pare că cuvântul spoi are două silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SPOI

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A trage la aghioase?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    formă de artă răspândită în europa începând din secolul xii
    a nu se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a nu avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag
    a a cânta monoton și tărăgănat; b a dormi; a sforăi
    registru în care se înregistrează toate evenimentele importante petrecute în cursul călătoriei unei ambarcații sau a unui avion
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app