 | as |
|
| Spion [ spi-on ] VEZI SINONIME PENTRU spion PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spion în mai multe dicționareDefinițiile pentru spion din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPIÓN: SPIÓN, SPIOÁNĂ, spioni, spioane, substantiv masculin și forme 1. Persoană care urmărește și se străduiește să afle secrete de natură militară, politică, economică etc. ale unui stat, pentru a le transmite altui stat, de obicei dușman, de care este angajată și plătită. Gazetele intervenționiste înjurau puterile centrale, vedeau pretutindeni spioni și trădători în serviciul acestora. PAS, Z. II 170. Se șoptea că ar fi spion austriac. BART, E. 365. 2. Persoană care pîndește, iscodește și caută să afle ce spune, ce tace sau ce intenționează să facă cineva (pentru a informa pe altul de care, de obicei, este angajată în acest scop). Ofițerul de jandarmi avea spioni destui la ateliere, putea fi informat. VORNIC, P. 215. Așa? Care verb reflexiv:ea să zică... ești spion d-ta? Apoi, așteaptă... dacă-i așa, să-ți dau o răfuială isprăvnicească pe spinare. ALECSANDRI, T. I 217. – Variantă: șpión, șpioánă (DUMITRIU, N. 179, SADOVEANU, P. M. 292, CONTEMPORANUL, III 573) substantiv masculin și forme Forme diferite ale cuvantului spion: spioÁnĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SPIÓN: SPIÓN, -OÁNĂ I. substantiv masculin forme 1. cel care face spionaj pentru un stat într-un alt stat. 2. cel care pândește, observă pe alții pentru a furniza cuiva informații. II. substantiv masculin 1. oglindă oblică în fața unei ferestre sau lentilă mică într-o ușă, prin care se poate vedea în afară fără a fi văzut. 2. (tehnică) calibru pentru determinarea și verificarea jocurilor dintre două piese asamblate. 3. particulă nucleară cu masa apropiată de cea a pionului (2), dar având spin. (< germana Spion, italiana spione, după limba franceza espion, /II, 3/ limba engleză s/pinning/ + pion) Forme diferite ale cuvantului spion: -oÁnĂ Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPIÓN: SPIÓN, -OÁNĂ, spioni, -oane, substantiv masculin, substantiv feminin I. S. m. și forme 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [ pronunție: spi-on] – Din germana Spion, italiana spione. conform limba franceza espion. Forme diferite ale cuvantului spion: -oÁnĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPIÓN: SPIÓN, -OÁNĂ, spioni, -oane, substantiv I. S. m. și forme 1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [ pronunție: spi-on] – Din germana Spion, italiana spione. conform limba franceza espion. Forme diferite ale cuvantului spion: -oÁnĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SPIÓN, -OANĂ: SPIÓN, -OÁNĂ substantiv masculin și forme 1. Cel care face spionaj pentru un stat într-un alt stat. 2. Cel care pândește, observă pe alții pentru a furniza cuiva informații; iscoadă. // substantiv masculin Oglindă oblică instalată în fața unei ferestre sau lentilă mică introdusă într-o ușă, prin care se poate vedea în afară fără a fi văzut. [pronume spi-on, spi-oa-nă, variantă șpion, -oană substantiv masculinf. / < italiana spione, conform limba franceza espion]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru spion: spión (-ni), substantiv masculin – Iscoadă. – Variante șpion. Mr. spion. în franceză espion, italiana spione, conform limba neogreacă σπιούνος, albaneză spiun; variantă din germana Spion. – derivat spiona, verb (a iscodi, a pîndi), din limba franceza espionner; spionaj, substantiv neutru, din limba franceza espionnage. Forme diferite ale cuvantului spion: spion-ni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru spion: spion, spioni substantiv masculin (argoul lumii interlope) 1. ac de siguranță. 2. unealtă în formă de V cu care se forțează o ușă încuiată, atunci când cheia este în broască. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPIÓN: SPIÓN spionoánă (spionóni, spionoáne) m. și forme Persoană care face spionaj. [silabe spi-on] /<it. spione, germana Spion, limba franceza espion Forme diferite ale cuvantului spion: oánă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPION: SPION substantiv iscoadă, (prin Transilvania) verbuncaș, (învechit) cearșit, limbă, privitor. (A prinde un spion.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘPIÓN: ȘPIÓN, -OÁNĂ substantiv masculin și forme vezi spion. Forme diferite ale cuvantului spion: -oÁnĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘPIÓN, -OANĂ: ȘPIÓN, -OÁNĂ substantiv masculin și forme vezi spion. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spion: spión substantiv masculin, plural spióni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru spion: spion m. cel ce spionează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spion: spión substantiv masculin, plural spióni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPION' spînzurăturăspioánăspioáncăspioangeSPIÓNSPIONÁSPIONÁJSPIONÁREspionăríe |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spion Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spion dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SPIÓN spionoánă spionóni, spionoáne m. A prinde un spion. A prinde un spion. |
GRAMATICA cuvântului spion? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spion. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spion poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spion? Vezi cuvântul spion desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spion?[ spi-on ] Se pare că cuvântul spion are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spion |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și scoate sau a-și arăta ghearele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spion are forma: spióni
