 | as |
|
| Spată [ spa-tă ] VEZI SINONIME PENTRU spată PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spata în mai multe dicționareDefinițiile pentru spata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru spată: spátă (-te), substantiv feminin – 1. Scapulă, omoplat. – 2. Labă la patrupede. – 3. Spătarul scaunului. – 4. Pieptene la războiul de țesut. – 5. Spadă. – 6. Spinare. – 7. Partea din spate, dos, revers. – Variante spate, plural spete. Mr., megl. spată, istr. spǫte. latina spatha (Diez, Gramm., I, 21; Pușcariu 1616; REW 8128), conform albaneză špathë (Philippide, II, 655), italiana spada, spadola, spaniolă espada, espadilla, ca și latina spatula (REW 8130). Pentru sensurile 6-7 se folosește numai sing. spate. derivat directă din greacă σπάθη (Diculescu, Elementele, 464) nu pare preferabilă. Sensul 4 apare și în greacă derivat spăcel, substantiv neutru (bluză; vestă; corset), în Transilvania și Banat, în loc de *spătcel (Tiktin); spătar, substantiv masculin (fabricant și vînzător de spade); spătar, substantiv neutru (spetează; curea de ham); spătos, adjectiv (lat în spate, robust); spetează, substantiv feminin (rezemătoare; scîndură de legătură între părți de obiecte; tijă; obligeană, Acorus calamus; stuf, Typha angustifolia; pipirig, Juncus effusus; specie de papură, Gladiolus imbricatus; argotic, îmbrăcăminte), cu sufix -ză (Densusianu, Bausteine, 477; după Diculescu, Elementele, 465, din greacă σπαδίδιον); speti, verb (a se deșela; a se dăula; a se obosi, a se istovi muncind); speteală, substantiv feminin (oboseală, osteneală, epuizare). Este dubletul lui spadă, substantiv feminin, din italiana spada, derivat spadasin, substantiv masculin, din limba franceza spadassin; și al lui spatiu (variantă spatie), substantiv masculin (treflă, la cărți de joc), din limba neogreacă σπαθί. – conform spătar. – Din limba română provine limba bulgară spetează (Capidan, Raporturile, 224). Forme diferite ale cuvantului spata: spata-te Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ3, spete, substantiv feminin 1. Os lat de formă triunghiulară, care susține articulația umărului ( vezi omoplat); prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului ( vezi spate). Cămașa îi era udă între spete. DUMITRIU, P. forme 5. La naștere l-ar fi înfierat... pe spata dreaptă c-un cerc. DELAVRANCEA, O. II 51. Mi-a plesnit rochița-n spete. matematică FOLK. 386. Și pe Gruia că l-au dus Ca pe pașa tot pe sus... Apoi mi-l dezlegau, În fiară mi-l băgau. Tot în fere pîn-în șele, Tot în bente Fîn-în spete. ȘEZ. II 35. • Expresia: Lat (sau, rar, larg) în spete = cu umerii largi, spătos, voinic. După mese s-așezară Cîteșitrei și largi în spete, Între umeri fiecare A cuprins cîte-un părete. IOSIF, vezi 81. Lat era romanul în spete, ondulat Avea părul, puternic brațul. MACEDONSKI, O. I 13. (Cu altă construcție) Spete late, Nu mi te temi că te-or bate? ȘEZ. II 79. ♦ Os lat care susține articulația membrelor la animalele patrupede (mai ales la cele mari); prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului. vezi greabăn, șold. Atunci, doboară mistrețul. – Să știi că am să-l dobor! – Cunoști meșteșugul? Să-i repezi sulița drept în spata de dinainte, ca să-l îngenunchi. SADOVEANU, N. P. 78. Cînd mă gîndeam eu că vicleanul fecior al lui Laerte înghițise, în pribegia lui fatală, atîtea spete de boi grași sau de berbeci cu lîna de argint... HOGAȘ, M. N. 98. 2. (Moldova) Spetează (la scaune). Iată craiul, socru mare, rezemat în jilț cu spată. EMINESCU, O. I 85. El recăzu obosit... pe spata băncei. id. N. 122. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru spată: spátă forme, plural spate și spete (latina spatha, lopățică, spadă lată cu doŭă tăĭușurĭ, despre vgr. spáthe; italiana spada, pv. espaza, limba franceza épée, cat. espasa, spaniolă pg. espada; albaneză špátă, vechea slavă spata: germana spate, hîrleț. vezi spadă, spatie, spătează, spangă, epolet, spalier spetesc). Omoplat. Spadă (vechĭ). La războĭu de țesut, piesa pin care se trag firele urzeliĭ (E compusă din doŭă bețe paralele unite între ele cu niște bețitoare late și dese ca dințiĭ unuĭ peptene). plural Spătar, acea parte a scaunuluĭ de care-țĭ rezemĭ spatele: scaun cu spate. Dos, partea din apoĭ: spatele uneĭ armate. figurat Sprijin, proptele, protecțiune (adică: aĭ pe ce să te sprijinĭ, o rezemătoare, spate saŭ spătar): a avea spete (nu și spate!). Lat în spate (saŭ în spete), spătos, robust. A nu ști nicĭ ca spatele, a nu bănuĭ măcar, a nu ști nimic despre un fapt. A întoarce cuĭva spatele, 1. a nu-ĭ da atențiune (din întîmplare saŭ de dispreț), 2. a fugi, a părăsi lupta. A lua de spate, a da afară cu forța. A bate pe spate (saŭ pe umăr), a felicita familiar saŭ ironic punînd cuĭva mîna pe umăr. De la, din saŭ pe la spate, din apoĭ, pe din apoĭ: armata fu atacată de la, din saŭ pe la spate. Spata draculuĭ, ferigă. Se zice des și spatele meŭ, ca și brațele meŭ, prin confuziunea forme plural în e cu m. sing. în e. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, substantiv feminin I. Piesă la războiul de țesut formată dintr-un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinții căruia trec firele de urzeală. ♦ Bețișor peste care se petrec ochiurile când se împletește o rețea sau o plasă. II. 1. Porțiune a scapulei care susține articulația umărului; prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului. • locuțiune adjectiv Lat în spete = cu umerii largi, spătos, voinic. ♦ Os lat care susține articulația membrelor la animalele patrupede; prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului. 2. (regional) Spătarul scaunului. III. (învechit) Sabie cu lamă lungă, dreaptă și lată, cu două tăișuri. – latina spatha. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ, (I, III) spate, (II) spete, substantiv feminin I. Piesă la războiul de țesut formată dintr-un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete, formând un fel de pieptene montat în vatală, prin care trec firele de urzeală. ♦ Bețișor peste care se petrec ochiurile când se împletește o rețea sau o plasă. II. 1. Porțiune a scapulei care susține articulația umărului; prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului. • locuțiune adjectiv Lat în spete = cu umerii largi, spătos, voinic. ♦ Os lat care susține articulația membrelor la animalele patrupede; prin extensie regiunea corespunzătoare a corpului. 2. (regional) Spătarul scaunului. III. (învechit) Sabie cu lamă lungă, dreaptă și lată, cu două tăișuri. – latina spatha. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ1, spate, substantiv feminin Piesă a războiului de țesut, formată din două stinghii între care sînt fixate o serie de spițe subțiri, paralele între ele, printre care sînt petrecute firele urzelii și cu care se bate pînza, pentru a se îndesa fiecare fir nou de bătătură. Am țesut bine, dadă Reveca? – Nu bate intr-o parte. Apucă spata drept de mijloc. DELAVRANCEA, A. 4. Suveica printre fire alunecă departe, Apoi vătala bate în pînze îndesat, Și firele de ițe în jos, în sus purtate, Cu spata prinse bine rostesc neîncetat. BELDICEANU, P. 68. Țese-o natră; rupe-o spată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 423. ♦ Bețișor rotund, peste care se petrec ochiurile cînd se împletește o rețea sau o plasă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ2, spate, substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Armă de luptă, avînd o lamă lungă, dreaptă și lată, cu două tăișuri; paloș. vezi spadă. Kira-mpărat a pășit la jilțul de aur și nestemate, întru toată a sa strălucire. Spatarul îi ducea spata și scutierul îi ducea stema cu smalțul leului și al soarelui. SADOVEANU, despre P. 26. Cu a sa vitează spată Oboară tot cîte trii odată. BUDAI-DELEANU, Ț. 279. Spatele că apuca, La genunche le-aducea, În genunche le-ndoia Și pe toate le rupea, Num-a lui nu se frîngea. TEODORESCU, P. P. 628. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru spată: spată forme 1. unul din cele două oase late în josul umărului: mă doare spata PANN; 2. coapsă: spată de bou, de vițel; 3. spata dinainte a calului (se mai numește arm, cea dinapoi, but); 4. partea răsboiului de țesut prin care se trag firele de urzitură; 5. spadă: îi dete în mână spată și buzduganul domnesc OD.; 6. spătar: rezămat în jeț cu spate Em.; 7. botanică spata dracului, ferigă. [latina SPATA, omoplat, pieptenele stativelor, sabie lată cu două tăișuri]. vezi spate, spete. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPATĂ substantiv (anatomie) 1. (la oameni) omoplat, scapulă, (popular) lopățica umărului, (prin Transilvania) lopătiță, (italienism învechit) spală. 2. (la animale) (regional) arm. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ2 spatae forme Piesă la războiul de țesut prin care se trec firele de urzeală și cu care se îndeasă firele bătăturii. /<lat. spatha Forme diferite ale cuvantului spata: spatae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ substantiv feminin bractee mare, în formă de sac, care învelește spadicele, în faza de boboc. (< limba franceza spathe, latina spatha) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru spată: spátă, spate, substantiv feminin – Piesă la războiul de țesut, prin care se trec firele de urzeală. – latina spatha. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ substantiv verbal gater, joagăr, paloș, rezemătoare, sabie, spadă, spate, spătar, spetează, spinare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spată: spată substantiv verbal GATER. JOAGĂR. PALOȘ. REZEMĂTOARE. SABIE. SPADĂ. SPATE. SPĂTAR. SPETEAZĂ. SPINARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SPATĂ: SPÁTĂ substantiv feminin Bractee care acoperă florile în faza de boboc. [< latina spatha, conform limba franceza spathe]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spată: spátă1 (piesă la războiul de țesut, spadă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat spátei; plural spáte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spată: spátă (piesă la războiul de țesut, spadă) substantiv feminin, plural spáte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spată: spátă (os; spetează) substantiv feminin, genitiv dativ articulat spétei; plural spéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spată: spátă2 (os, omoplat) substantiv feminin, genitiv dativ articulat spétei; plural spéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPATA' spastolitSpastulSPASUL-DRÁCULUISPATSPÁTĂSPATA-DRÁCULUIspatángSPĂTÁRspătáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spată Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spată dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SPÁTĂ2 spatăe forme Piesă la războiul de țesut prin care se trec firele de urzeală și cu care se îndeasă firele bătăturii. |
GRAMATICA cuvântului spată? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spată. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spată poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spată? Vezi cuvântul spată desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spată?[ spa-tă ] Se pare că cuvântul spată are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL spată Inţelegi mai uşor cuvântul spată dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Lat sau, rar, larg în spete = cu umerii largi, spătos, voinic locuțiune adjectiv Lat în spete = cu umerii largi, spătos, voinic locuțiune adjectiv Lat în spete = cu umerii largi, spătos, voinic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spată |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Forme în sintagma grasă de cotnari?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spată are forma: spáte
