 | as |
|
| Spărtură [ spăr-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU spărtură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spartura în mai multe dicționareDefinițiile pentru spartura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTÚRĂ, spărturi, substantiv feminin 1. Gaură, deschizătură (produsă prin spargere, prin distrugere sau rupere). Umbrele amurgurilor intrau prin spărturi, prin colțurile ruinii. SADOVEANU, O. III 583. Pereții văruiți de curînd de-abia se văd prin spărturile gardului. REBREANU, I. 10. În cealaltă parte a șurii, știam o spărtură. Pe acolo, în bătaia lunii aș fi putut vedea tot. DUNĂREANU, N. 36. • (Poetic) Se vede oiștea carului-mare printr-o spărtură din norii negri. DUMITRIU, P. forme 21. Soarele se ivi într-o spărtură de nouri, aprinzînd mii de curcubeie pe cîmpurile înzăpezite. REBREANU, N. 96. ♦ Deschizătură. Nu i se vede decît brațul gol, care iese printr-o spărtură a vălului, și în care ține o făclie de ceară. NEGRUZZI, S. III 379. 2. (Mai ales la plural ) Bucată rezultată în urma spargerii unui obiect; ciob, așchie. Spre sud-est de satul Ibănești este o siliște veche... unde se găsesc încă bucăți de fier, hîrburi, spărturi de cărămidă și alte obiecte vechi. ODOBESCU, S. II 225. ♦ (Rar) Schijă. La sfîrșitul bombardamentului, o spărtură mare mă atinse pe mînă. CAMIL PETRESCU, U. N. 375. 3. figurat Dezbinare, disensiune, ruptură. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTURĂ s. 1. ciobitură, ciocnitură, crăpătură, fisură, plesnitură. (spartura a unui vas de lut.) 2. ciob, hîrb, țandără, (regional) breanc, (Banat) tioc. (O spartura dintr-o oală de lut.) 3. deschizătură, gaură. (A pătruns printr-o spartura.) 4. gaură, ruptură, (învechit) frîntură. (O spartura în corpul unei nave.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTÚRĂ, spărturi, substantiv feminin 1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere. 2. Ciob, așchie (produse prin spargere). 3. figurat Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + sufix -ură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTÚRĂ, spărturi, substantiv feminin 1. Crăpătură, gaură, deschizătură produsă prin spargere. 2. Ciob, așchie (produse prin spargere). 3. figurat Dezbinare, disensiune, ruptură. – Spart2 + sufix -ură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTÚRĂ sparturai forme 1) Deschizătură produsă prin spargere. 2) figurat Dezbinare provocată de nepotrivirea unor interese. /spart + sufix sparturaură Forme diferite ale cuvantului spartura: sparturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPĂRTURĂ: SPĂRTÚRĂ substantiv verbal chei, defileu, ruptură, sfâșietură, spintecătură, strâmtoare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spărtură: spărtură substantiv verbal CHEI. DEFILEU. RUPTURĂ. SFÎȘIETURĂ. SPINTECĂTURĂ. STRÎMTOARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spărtură: spărtúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat spărtúrii; plural spărtúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spărtură: spărtúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat spărtúrii; plural spărtúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPARTURA' spartiátspărticátSPĂRTIGÓSSPARTIUMSPĂRTÚRĂșpăruíspasSPĂSEÁLĂSPĂSÉNIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spărtură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spărtură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Spărtură a unui vas de lut. O spărtură dintr-o oală de lut. A pătruns printr-o spărtură. O spărtură în corpul unei nave. Spărtură unui vas de lut. O spărtură dintr-o oală de lut. A pătruns printr-o spărtură. O spărtură în corpul unei nave. SPĂRTÚRĂ spărturăi forme 1 Deschizătură produsă prin spargere. /spart + sufix spărturăură. |
GRAMATICA cuvântului spărtură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spărtură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spărtură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spărtură? Vezi cuvântul spărtură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spărtură?[ spăr-tu-ră ] Se pare că cuvântul spărtură are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spărtură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: într-o fugă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spărtură are forma: spărtúri
