 | as |
|
| Sorit [ so-rit ] VEZI SINONIME PENTRU sorit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sorit în mai multe dicționareDefinițiile pentru sorit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT1, sorite, substantiv neutru (logică) Raționament compus dintr-o serie de silogisme așezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism și ca atribut atributul penultimului silogism. – Din limba franceza sorite, latina sorites. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT1, sorite, substantiv neutru (logică) Raționament compus dintr-o serie de silogisme așezate astfel încât atributul unuia să fie subiectul silogismului următor, concluzia având ca subiect subiectul primului silogism și ca atribut atributul penultimului silogism. – Din limba franceza sorite, latina sorites. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sorit: *sorít n,, plural e (vgr. soreites, despre sorós, grămadă). logică retoric Bilogizm compus din maĭ multe propozițiunĭ așa în cît atributu uneĭa să fie subiectu următoareĭ pînă la concluziune, care are ca subĭect subĭectu primeĭ și ca atribut atributu penultimeĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT1, sorite, substantiv neutru (Logică) Silogism complex, alcătuit dintr-un lanț de premise așezate așa, incit atributul uneia să fie subiectul premisei următoare, concluzia avînd, ca subiect, subiectul primei premise și ca atribut atributul penultimei premise. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT substantiv neutru Polisilogism contractat prin excluderea concluziilor intermediare, care în polisilogismele inițiale îndeplineau rolul uneia dintre premise. [< limba franceza sorite, latina sorites, greacă soreites < soros – mulțime]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT substantiv neutru polisilogism, prin excluderea concluziilor intermediare, care în polisilogismele inițiale îndeplineau rolul uneia dintre premise. (< limba franceza sorite, latina sorites) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT2, -Ă, soriți, -te, adjectiv Însorit. Acuma acolo, în rîpi sorite, scot botul din peșteri urșii. SADOVEANU, B. 119. Forme diferite ale cuvantului sorit: sorit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT2, -Ă, soriți, -te, adjectiv (popular) Însorit. – vezi sori. Forme diferite ale cuvantului sorit: sorit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SORIT: SORÍT2, -Ă, soriți, -te, adjectiv (popular) Însorit. – vezi sori. Forme diferite ale cuvantului sorit: sorit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sorit: sorít substantiv neutru, plural soríte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sorit: sorít substantiv neutru, plural soríte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sorit: sorit adjectiv verbal ÎNSORIT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SORIT' SORIOÁRĂSORIÓRsoríșsoríșteSORÍTsoríțășoríușorleáȘORLÍȚĂ |
GRAMATICA cuvântului sorit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sorit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sorit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sorit? Vezi cuvântul sorit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sorit?[ so-rit ] Se pare că cuvântul sorit are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sorit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: împușcă-n-lună substantiv masculin invariabil?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sorit are forma: soríte
