 | as |
|
| Sonet [ so-net ] VEZI SINONIME PENTRU sonet PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sonet în mai multe dicționareDefinițiile pentru sonet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT, sonete, substantiv neutru Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă, ultimul vers conținînd, de obicei, o concluzie, o subliniere expresivă a sentimentului dominant. Cinci sonete Am scris, cum vezi, pînă acum. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 22. Se zice, și s-a zis că-i un secret Al artei... Să știi să faci o odă unei babe, Și, fără fond, să faci un bun sonet. COȘBUC, P. II 267. Una din aceste dame se ocupă de literatură de cînd un poet romîn i-a adresat un sonet. BOLINTINEANU, O. 355. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT (< limba franceza , italiana ) substantiv neutru Poezie cu formă prozodică fixă (14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă). Primii autori de substantiv în secolul 13 în Italia (școala siciliană) și Franța (trubadurii provensali). Au scris substantiv Dante, Petrarca, Shakespeare, Baudelaire, iar în literatura română Gh. Asachi, Eminescu, Macedonski, N. Codreanu, vezi Eftimiu, vezi Voiculescu ș.a. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT substantiv neutru Poezie lirică cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă, ultimul vers cuprinzând ideea dezvoltată în poezie. [conform limba franceza sonnet, italiana sonnetto]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sonet: *sonét n., plural e (în franceză sonnet, despre it sonetto, dim. despre suono, sunet). Poezie compusă din 14 versurĭ împărțite în 2 strofe de cîte 4 versurĭ și 2 de 3: celebre sonete aŭ compus Petrarca, Ronsard, Eminescu. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT, sonete, substantiv neutru Poezie cu formă prozodică fixă, alcătuită din 14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă. – Din limba franceza sonnet, italiana sonetto. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT, sonete, substantiv neutru Poezie cu formă prozodică fixă, alcătuită din 14 versuri repartizate în două catrene cu rimă îmbrățișată și două terține cu rimă liberă. – Din limba franceza sonnet, italiana sonetto. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT substantiv neutru poezie lirică cu formă fixă, din 14 versuri endecasilabice grupate în două catrene cu rima îmbrățișată și două terține cu rima liberă. (< limba franceza sonnet, italiana sonetto) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SONET: SONÉT sonete n. Poezie lirică cu formă fixă, compusă din paisprezece versuri grupate în două strofe catrene și două terțene. /<fr. sonnet, italiana sonneto Forme diferite ale cuvantului sonet: sonete Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sonet: sonet n. poezie compusă din 14 versuri grupate în două cuatrine și două terține: sonetele lui Petrarca. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sonet: sonét (poezie) substantiv neutru, plural sonéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sonet: sonét substantiv neutru, plural sonéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SONET' șondromănítșoneálăSONERÍESONERILASONÉTSONÉTĂSONETÍSTsonetístăsonéză |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sonet Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sonet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SONÉT sonete n. |
GRAMATICA cuvântului sonet? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sonet. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sonet poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sonet? Vezi cuvântul sonet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sonet?[ so-net ] Se pare că cuvântul sonet are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Agenție de voiaj?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sonet are forma: sonéte
