 | as |
|
| Sofistica [ so-fis-ti-ca ] VEZI SINONIME PENTRU sofistica PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sofistica în mai multe dicționareDefinițiile pentru sofistica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sofistica (forma la infinitiv) A sofistica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOFISTICA: SOFISTICÁ, sofistichez, verb I. tranzitiv 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din limba franceza sophistiquer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOFISTICA: SOFISTICÁ, sofistichez, verb I. tranzitiv 1. A folosi în mod conștient raționamente false, care denaturează adevărul. 2. A da un caracter căutat, artificial, complicat sau prețios. – Din limba franceza sophistiquer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOFISTICĂ: SOFÍSTICĂ substantiv feminin Folosire premeditată a unor raționamente false, prin care se denaturează adevărul. Filozofia... se numește însă sofistică cînd încurcă și ascunde adevărul. GHICA, A. 693. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOFISTICĂ: SOFÍSTICĂ forme 1) Artă a sofiștilor greci. 2) Modalitate de raționare, bazată pe sofisme; argumentare falsă. /<ngr. sofistikós, latina sophisticus, limba franceza sophistique Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SOFISTICĂ: SOFÍSTICĂ substantiv feminin Folosirea în discuție sau în demonstrații a unor raționamente greșite și a sofismelor cu scopul de a denatura adevărul. [< limba franceza sophistique]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SOFISTICA: SOFISTICÁ verb I. trecut 1. A face sofisme; a falsifica, a complica. 2. ((livresc)) A arăta mult rafinament; a se purta nenatural. [conform limba franceza sophistiquer, italiana sofisticare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SOFISTICA: SOFISTICÁ verb trecut 1. a face sofisme; a falsifica, a complica. 2. a arăta mult rafinament; a se purta nenatural. (< limba franceza sophistiquer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sofistica: sofisticá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sofistichéz, persoana a treia singular: el / ea și plural sofisticheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sofistica: sofisticá (a sofistica) verb, indicativ prezent 3 sofisticheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sofistică: sofístică substantiv feminin, genitiv dativ articulat sofísticii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sofistică: sofístică substantiv feminin, genitiv dativ articulat sofísticii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SOFISTICA' SOFÍSTsofístăSOFISTĂRÍESOFÍSTICSOFISTICÁSOFISTICÁRESOFISTICĂRÍESOFISTICÁTSOFISTICÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sofistică Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sofistică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sofisticá a sofistică verb, indicativ prezent 3 sofisticheáză. |
GRAMATICA cuvântului sofistică? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sofistică. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sofistică poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sofistica? Vezi cuvântul sofistica desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sofistica?[ so-fis-ti-ca ] Se pare că cuvântul sofistica are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala la brodeală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul sofistica se conjugă: ei ele sofisticheáză
