|
Sociativ [ so-ci-a-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU sociativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sociativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru sociativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATÍV, -Ă, sociativi, -e, adjectiv (gramatică; despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvîrșirea unei acțiuni. Circumstanțialele sociative care exprimă nume de lucruri nu trebuie confundate cu circumstanțialele instrumentale construite în același fel. gramatică limba română II 139. Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATIV, -Ă adjectiv complement circumstanțial sociativ = complement care arată ființa sau lucrul care însoțește subiectul ori complementul direct în realizarea unei acțiuni; propoziție sociativă = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial sociativ. (< limba franceza sociatif) Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATÍV, -Ă adjectiv Complement circumstanțial sociativ = complement circumstanțial care arată ființa sau lucrul care însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. [< limba franceza sociatif, conform latina sociare – a asocia]. Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATÍV, -Ă, sociativi, -e, adjectiv (Despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. [ pronunție: -ci-a-] – Din limba franceza sociatif. Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATÍV, -Ă, sociativi, -e, adjectiv (Despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. [ pronunție: -ci-a-] – Din limba franceza sociatif. Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SOCIATIV: SOCIATÍV sociativă (sociativi, sociative) (despre complemente circumstanțiale) Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. /<fr. sociatif Forme diferite ale cuvantului sociativ: sociativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sociativ: sociatív adjectiv masculin (silabe -ci-a-), plural sociatívi; forme singular sociatívă, plural sociatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sociativ: sociatív (-ci-a-) adjectiv masculin, plural sociatívi; forme sociatívă, plural sociatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SOCIATIV' SOCIALJURÍDICSOCIALMÉNTEsocianísmsociáțieSOCIATÍVsociatríesocietálSOCIETÁRsocietáră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sociativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sociativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SOCIATÍV sociativă sociativi, sociative despre complemente circumstanțiale Care arată ființa sau lucrul ce însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni. |
GRAMATICA cuvântului sociativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sociativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sociativ poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sociativ? Vezi cuvântul sociativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sociativ?[ so-ci-a-tiv ] Se pare că cuvântul sociativ are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL sociativ Inţelegi mai uşor cuvântul sociativ dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeSOCIATIV, -Ă adjectiv complement circumstanțial sociativ = complement care arată ființa sau lucrul care însoțește subiectul ori complementul direct în realizarea unei acțiuni; propoziție sociativă = propoziție circumstanțială care îndeplinește în frază rol de complement circumstanțial sociativ SOCIATÍV, -Ă adjectiv Complement circumstanțial sociativ = complement circumstanțial care arată ființa sau lucrul care însoțește subiectul sau complementul direct în săvârșirea unei acțiuni |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vot de încredere sau de neîncredere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|