 | as |
|
| Politic [ po-li-tic ] VEZI SINONIME PENTRU politic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului social politic în mai multe dicționareDefinițiile pentru social politic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, substantiv feminin, adjectiv I. S. forme 1. Știința și practica de guvernare a unui stat; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și manifestările care apar între partide, între categorii și grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acțiune a unui partid, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne și externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acțiune. • Expresia: A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. 2. Tactică, comportare (abilă) folosită de cineva pentru atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1. • Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, învechit, substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din latina politicus, limba neogreacă politikós, limba franceza politique. Forme diferite ale cuvantului politic: politic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC, -Ă, politici, -ce, substantiv feminin, adjectiv I. S. forme 1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și conducere a comunităților umane, prin care se menține ordinea internă și se garantează securitatea externă a comunităților respective. • Expresia: A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului. ♦ Suprastructură a sistemului social, incluzând conștiința politică, relațiile politice, instituțiile și organizațiile politice. 2. Tactica, strategia, metodele și mijloacele folosite de organele puterii în vederea realizării obiectivelor fixate; ideologia care reflectă această activitate. 3. figurat Dibăcie, abilitate în atingerea unui scop. II. Adj. 1. Care aparține politicii (I), care se referă la politică, de politică; politicesc1 • Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Om politic (și, învechit, substantivat, m.) = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii (I 1). ♦ (Substantivat, n.) Aspect, element politic (II 1), viață politică. 2. Care are sau care exprimă o comportare abilă; dibaci, șiret. – Din latina politicus, limba neogreacă politikós, limba franceza politique. Forme diferite ale cuvantului politic: politic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC, -Ă, politici, -e, adjectiv Care se referă la politică, care ține de politică. Alții participă la tumultul vieții din juru-le, se mișcă în arena politică. SADOVEANU, E. 30. Procesuri, intrigile politice mă cuprinseseră. NEGRUZZI, S. I 60. [Adunările] judecau asemenea în pricinile de vini mari politice. BĂLCESCU, O. II 13. Birou politic vezi birou2. Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme. Drepturi politice = drepturi care se referă la participarea cetățenilor la conducerea treburilor obștești. Drepturile politice sînt stabilite de Constituție. ▭ Om politic (și, învechit, substantivat, va.) = persoană a cărei principală ocupație este activitatea politică. Nimeni din politici nu mi-a mai scris de mult. BĂLCESCU, la GHICA, A. 606. Una din primele calități... ale unui politic adevărat este de a fi consecvent. id. ib. 689. Economie politică vezi economie. Geografie politică = parte a geografiei care tratează despre modul de organizare socială și politică a statelor și a regiunilor de pe suprafața globului, despre relațiile politice dintre state. Forme diferite ale cuvantului politic: politic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC, -Ă I. adjectiv referitor la politică. ♦ nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; om politic = cel care își desfășoară activitatea în domeniul politicii (II, 1); drepturi če = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății II. substantiv feminin 1. activitate a claselor, a grupurilor sociale în raport cu statul, determinată de interesele și de scopurile lor; activitate a organelor puterii și conducerii de stat în domeniul treburilor publice interne și externe. 2. tactică, comportare, abilitate folosită de cineva pentru a-și atinge scopul. (< limba franceza politique, latina politicus, greacă politikos, /II/ politike) Forme diferite ale cuvantului politic: politic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC, -Ă adjectiv Care aparține politicii, referitor la politică. ♦ Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății; economie politică = vezi economie. [conform limba franceza politique, latina politicus, greacă politikos < polis – oraș]. Forme diferite ale cuvantului politic: politic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC politiccă (politicci, politicce) Care ține de politică; propriu politicii. Program politic. • Drepturi politicce drepturile cetățenilor de a participa la activitatea de conducere a statului. Om politic persoană a cărei ocupație principală este activitatea politică. /<lat. politicus, limba neogreacă politikós, limba franceza politique Forme diferite ale cuvantului politic: politiccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru politic: politic a. 1. relativ la guvernul unui Stat; 2. care se ocupă cu afaceri publice: om politic; 3. figurat care recurge la ocoluri sau prefăcătorie. ║ m. 1. cel ce cunoaște afacerile publice și guvernul unui Stat: un politic profund; 2. figurat om fin, dibaciu, prefăcut. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru politic: polític adjectiv masculin, plural polítici; forme singular polítică, plural polítice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru politic: polític1 adjectiv masculin, plural polítici; forme polítică, plural polítice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLITIC adjectiv (învechit) politicesc. (Doctrină politic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC substantiv verbal om politic, politician. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POLITIC: POLÍTIC adjectiv verbal diplomatic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru politic: politic adjectiv verbal DIPLOMATIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru politic: politic substantiv verbal POLITICIAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru politic: *polític2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SOCIAL POLITIC' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL politic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului politic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POLÍTIC politiccă politicci, politicce Care ține de politică; propriu politicii. Program politic. • Drepturi politicce drepturile cetățenilor de a participa la activitatea de conducere a statului. Om politic persoană a cărei ocupație principală este activitatea politică. Doctrină politic. Doctrină politic. |
GRAMATICA cuvântului politic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului politic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul politic poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE politic? Vezi cuvântul politic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul politic?[ po-li-tic ] Se pare că cuvântul politic are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL politic Inţelegi mai uşor cuvântul politic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii I 1 A face politică = a lua parte în mod activ la discutarea și rezolvarea treburilor statului Care aparține politicii I, care se referă la politică, de politică; politicesc1 Drepturi politice = drepturile de participare a cetățenilor la conducerea treburilor statului Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme = persoană care are un rol important în activitatea politică, care își desfășoară activitatea principală în domeniul politicii I 1 Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme Drepturi politice = drepturi care se referă la participarea cetățenilor la conducerea treburilor obștești = persoană a cărei principală ocupație este activitatea politică Geografie politică = parte a geografiei care tratează despre modul de organizare socială și politică a statelor și a regiunilor de pe suprafața globului, despre relațiile politice dintre state ♦ nivel social politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; om social politic = cel care își desfășoară activitatea în domeniul politicii II, 1; drepturi če = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății II ♦ Nivel politic = grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme; drepturi politice = drepturi referitoare la participarea cetățenilor la viața obștească și la conducerea treburilor societății; economie politică = vezi economie |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL politic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mai de doamne-ajută?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
