 | as |
|
| Smîrc [ smîrc ] VEZI SINONIME PENTRU smîrc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului smirc în mai multe dicționareDefinițiile pentru smirc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SMÎRC: SMÎRC, smîrcuri, substantiv neutru 1. Loc mocirlos, adesea acoperit cu vegetație ( vezi mlaștină); ochi de apă pe un teren mlăștinos. S-au uscat smîrcurile. Sîngeră boturile vitelor căutînd rădăcini. STANCU, despre 99. Solul argilos împiedică scurgerea apelor și cînd ploile sînt mari, tot ținutul e un smîrc. CĂLINESCU, I. C. 5. Un pîlc de nagîți se rifică de pe marginea unui smîrc. SADOVEANU, O. IV 490. ♦ (Mai ales la plural ) Băltoacă rămasă în urma ploilor. Ploaia nu mai contenea... Prin smîrcurile mocirloase ale ulițelor pustii și fără felinare, mergeau încet, trudiți. VLAHUȚĂ, O. A. 136. ♦ (La plural , în basme( Loc depărtat, pustiu și primejdios (de unde își trage marea izvoarele). Fetelor le dăduse prin gînd cam ce fel de vînt adusese pe voinicii noștri spre ele din așa smîrcuri depărtate. POPESCU, B. III 8. • (Precizat prin «de mare», «al mărilșor») Văd cuiburi de pajuri măiestre Și roibii cei fără căpestre Din smîrcuri de mări. COȘBUC, P. II 21. După o călătorie de cîteva săptămîni, ajunseră la smîrcurile mărilor. ISPIRESCU, L. 24. 2. (Regional) Unealtă primitivă făcută din curcubetă uscată, care servește pentru a scoate lichidul dintr-un butoi. vezi tragă, tîlv, tidvă. ♦ Pompă pentru a scoate apă din fîntînă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SMÎRC: SMÎRC substantiv (georgrafic) băltoacă, mlaștină, mocirlă, (rar) băltac, (popular) rovină, (învechit și regional) băltiș, (regional) bahna, băhniș, bulhac, mlacă, mlașniță, molastină, rît, tălbăriță, tău, (prin Muntenia) balhui, (prin Banat) bară, (prin Bucovina) bălăștioagă, (prin Moldova) bîlc, (Transilvania și Moldova) mărghilă, (Moldova, Bucovina și Transilvania) ploștină, (învechit) batac, băltină, paludă, piștelniță. (S-a înecat în smirc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru smîrc: smîrc substantiv verbal BULBOACĂ. BULBOANĂ. OCHI. POMPĂ. SMOC. TÎLV. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru smîrc: 2) smîrc interjecție vezi mîrc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'SMIRC' smiorcăneálăsmiorcăníșmirșmirácSMÎRCsmî́rcăSMÎRCEAsmîrcedsmîrci |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL smîrc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului smîrc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a înecat în smîrc. |
GRAMATICA cuvântului smîrc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului smîrc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul smîrc poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE smîrc? Vezi cuvântul smîrc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul smîrc?[ smîrc ] Se pare că cuvântul smîrc are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i fi cuiva casa casă și masa masă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
