eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție sluji


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Sluji [ slu-ji ]
VEZI SINONIME PENTRU sluji PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului sluji în mai multe dicționare

Definițiile pentru sluji din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a sluji
Verbul: a sluji (forma la infinitiv)
A sluji conjugat la timpul prezent:
  • eu slujesc
  • tu slujești
  • el ea slujește
  • noi slujim
  • voi slujiți
  • ei ele slujesc
VEZI VERBUL a sluji CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SLUJI:
SLUJÍ, slujesc, verb IV. intranzitiv

I. (În concurență cu servi)

1. A munci ca slugă în gospodăria sau în familia cuiva, a fi slugă; (învechit) a ocupa o funcție publică (ca dregător) sau a servi în armată (ca oștean). Apoi am rămas singur, slujind pe la unii și pe la alții la viței și la mioare, după puterile mele. SADOVEANU, P. M. 55. Știi cui slujești? DELAVRANCEA, O. II 111. Da cum... să slujești tu degeaba?

– zise baba cea vicleană

– cum să nu-ți iei tu dreptul tău? EMINESCU, N. 22. Ai copii?

– Trei băieți și o fată.

– Și unde sînt?

– Doi slujesc în oaste. NEGRUZZi, S. I 59. M-au întrebat pe care sfetnic... cunosc eu, că au ajuns în cea mai înaltă treaptă, fărde a sluji întîi la cea mai mică. GOLESCU, Î. 138.
♦ tranzitiv (Folosit și absolut) A munci pentru altul, a fi în serviciul cuiva. Din trei-patru vorbe tîrgul fuse gata, că adecă: copilul babei să slujească pe bătrîni un an pentru 30 bani de argint. BOTA, P. 44. Știu una și bună, să-mi slujesc stăpînul cu dreptate. CREANGĂ, P. 203.
       • (Ironic) Nu te-am știut eu, că-mi ești de aceștia, că de mult îți făceam feliul!... Dar trăind și nemurind, te-oi sluji eu, măi badeo!... Paloșul ista are să-ți știe de știre. CREANGĂ, P. 236.
       • figurat Patru oameni, tăcuți și gravi, pătrunși parcă de marea lege a lumii pe care o slujesc, apar din timp în timp la gura ferăstrăului, trăgînd înăuntru trunchiurile cărora le-a venit rîndul. BOGZA, C. O. 130.
       • Expresia: A sluji la masă = a aduce, a servi mîncările și băuturile la masă. Fetele împăratului s-au pus cu rugăminte pe lîngă spîn să deie voie lui Harap-Alb ca să slujească și el la masă. CREANGĂ, P. 231. (reflexiv pasiv, parafrazînd expresia) Știam [că e dimineață] după ciocolata ce ni se slujise cu puțin înainte. M. I CARAGIALE, C. 97.
♦ reflexiv A se servi de cineva sau de ceva. Nu mă pot sluji de mîna stîngă. CAMIL PETRESCU, U. N. 404. Paloșul și sulița să le ții la îndemînă, ca să te slujești cu dînsele cînd va fi de trebuință. ISPIRESCU, L.

4.
♦ reflexiv A se servi pe sine. De ce te scumpești pentru nemica toată și nu-ți iei o slugă verb reflexiv:ednică, ca să-ți fie mînă de ajutor la drum?

– Acum deodată, încă tot nu... m-oi mai sluji și eu singur, cum oi putea. CREANGĂ, P. 201.
♦ tranzitiv figurat A servi, a ajuta pe cineva. Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește capul, bade Ioane. CREANGĂ, A. 41. Dacă videa și videa că norocul nu-l slujea... ALECSANDRI, P. P. 86.

2. (Despre obiecte sau despre abstracte, de obicei urmat de determinări arătînd scopul) A servi la ceva, sau drept ceva. Nu-i slujea la nimic voinicia. STANCU, D.

5. Ușa odăii care slujea de sufragerie, salon și birou era dată de perete. REBREANU,

I. 64.
       • figurat Inimă... Ce-ți slujește de a plînge, De-a vărsa lacrimi de sînge? ALECSANDRI, P. II 101.

II. A oficia o slujbă religioasă. Oamenii se adunară în grabă și aflară pe părinte în odăjdii, slujind. SADOVEANU, O. VII 113. Măi! al dracului venetic și ceapcîn de popă... vedea-l-am dus pe năsălie la biserica Sfîntului Dumitru de sub cetate, unde slujește. CREANGĂ, A. 43.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

sluji
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sluji:
slují (-jésc, -ít), verb –

1. A servi pe cineva, a fi în serviciul cuiva. –

2. A fi angajat, a munci. –

3. A oficia o slujbă religioasă. –

4. A servi la ceva, a fi util. –

5. A ajuta, a favoriza. –

6. A-și face serviciul militar. –

7. A servi de, a lua locul. –

8. (reflexiv) A se servi, a se folosi, a se întrebuința.

– Mr. slujǫs, slujiri. limba slavă (veche) služiti (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Conev 59; Tiktin), conform slugă.

– derivat slujbă, substantiv feminin (serviciu, muncă de servitor; funcție, însărcinare; serviciu militar; serviciu religios; serviciu, favoare, ajutor, privilegiu), din limba slavă (veche) služĭba; slujbaș, substantiv masculin (angajat, lucrător mai ales angajat la stat); slujitor, substantiv masculin (slugă, servitor; învechit, soldat; preot, oficiant; servant la tun); slujitoare, substantiv feminin (servitoare); slujitoresc, adjectiv (servil; învechit, militar); slujitorie, substantiv feminin (învechit, serviciu în armată); slujitorime, substantiv feminin (mulțime de slujitori); slujnic, substantiv masculin (slugă), învechit din limba slavă (veche) služĭnikŭ; slujnică, substantiv feminin (servitoare); slujnicar, substantiv masculin (amant de slujnice), cuvînt lansat de N. Filimon; slujnicărie, substantiv feminin (condiție de parvenit care verb reflexiv:ea să progreseze datorită relațiilor sale cu slugile).

– conform sluger.
Forme diferite ale cuvantului sluji: -jésc sluji-ít

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

SLUJI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SLUJI:
SLUJI verb

1. a funcționa, a lucra, a servi, (învechit) a posluși. (sluji ca laborantă de 10 ani.)

2. a servi, (popular) a slugări, a slugărnici. (A sluji la el doi ani.)

3. (termen bisericesc) a oficia, a servi. (O biserică la care sluji doi preoți.)

4. a ajuta, a servi, a sprijini, a susține. (A sluji cauza revoluției.)

5. a (se) folosi, a (se) întrebuința, a (se) servi, a (se) utiliza. (La ce sluji acest dispozitiv?; se sluji de ambele mîini.)

6. a (se) folosi, a întrebuința, a recurge, a se servi, a utiliza, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui. (Se teme să se sluji de o disciplină prea severă.)

7. a se folosi, a întrebuința, a se servi, a umbla, a utiliza, a uza. (Se sluji de diverse tertipuri.)

8. a ajuta, a folosi, a servi. (Asta îți sluji la ceva?)

9. a ajuta, a avantaja, a favoriza. (Norocul, întîmplarea l-a sluji.)

10. (termen bisericesc) a celebra, a oficia, a săvîrși. (A sluji liturghia.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SLUJI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SLUJI:
SLUJÍ, slujesc, verb IV. intranzitiv

I.

1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (învechit) a ocupa o funcție publică.
♦ (popular) A-și face serviciul militar.
♦ tranzitiv A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân.
♦ reflexiv A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva.

2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva; a folosi.

II. A oficia o slujbă religioasă.

– Din limba slavă (veche) služiti.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SLUJI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SLUJI:
SLUJÍ, slujesc, verb IV. intranzitiv

I.

1. A fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (învechit) a ocupa o funcție publică.
♦ (popular) A-și face serviciul militar.
♦ tranzitiv A munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân.
♦ reflexiv A se servi, a se folosi de cineva sau de ceva.

2. (Despre obiecte și despre abstracte) A servi la ceva; a folosi.

II. A oficia o slujbă religioasă.

– Din limba slavă (veche) služiti.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

sluji
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sluji:
slují verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele slujésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea slujeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural slujeáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sluji
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sluji:
slují (a sluji) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele slujésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea slujeá; conjunctiv prezent 3 să slujeáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SLUJI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SLUJI:
SLUJÍ verb vezi servi.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

sluji
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sluji:
sluji verb vezi SERVI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'SLUJI'
slujbáșăSLUJBULÍȚĂSLUJBUȘOÁRĂslujéscSLUJÍSLUJÍRESLUJÍTslujitoáreSLUJITÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sluji
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sluji dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Sluji ca laborantă de 10 ani.
A sluji la el doi ani.
O biserică la care sluji doi preoți.
A sluji cauza revoluției.
La ce sluji acest dispozitiv?; se sluji de ambele mîini.
Se teme să se sluji de o disciplină prea severă.
Se sluji de diverse tertipuri.
Asta îți sluji la ceva? 9.
Norocul, întîmplarea l-a sluji.
A sluji liturghia.
A sluji la el doi ani.
O biserică la care sluji doi preoți.
Se teme să se sluji de o disciplină prea severă.
Slují a sluji verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele slujésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea slujeá; conjunctiv prezent 3 să slujeáscă.

GRAMATICA cuvântului sluji?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sluji.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sluji poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul sluji sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi

CUM DESPART ÎN SILABE sluji?
Vezi cuvântul sluji desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sluji?
[ slu-ji ]
Se pare că cuvântul sluji are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL sluji
Inţelegi mai uşor cuvântul sluji dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A sluji la masă = a aduce, a servi mîncările și băuturile la masă

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sluji

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și dezlega băierile inimii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
principiu potrivit căruia procurorul și organele de urmărire penală, precum și instanțele penale, pot să săvârșească din oficiu orice act care intră în competența lor
mici pete luminoase pe fotosfera soarelui
a se destăinui
despre un organ de jurisdicție a se pronunța în favoarea uneia dintre părțile aflate în proces
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app