 | as |
|
| şlefui [ şle-fu-i ] VEZI SINONIME PENTRU şlefui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului slefui în mai multe dicționareDefinițiile pentru slefui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a șlefui (forma la infinitiv) A șlefui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘLEFUI: ȘLEFUÍ, șlefuiesc, verb IV. tranzitiv 1. A prelucra o suprafață dură (nemetalică) prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a-i da o anumită formă; a netezi, a lustrui. Șlefuiam odată o scară de marmoră. BOTEZ, ȘC. 205. ♦ figurat (Cu privire la texte literare) A cizela, a retușa, a perfecționa. (absolut) Poemul meu... înaintează cu pași repezi. În singurătatea de sihastru unde m-am retras, trudesc cîte cincisprezece ceasuri pe zi, șterg, poliesc, șlefuiesc, îndrept, rup, reîncep. ANGHEL-IOSIF, C. L. 160. 2. A tăia suprafața unei pietre (prețioase) în fațete fine (pentru a-i mări valoarea și strălucirea). Pe placa de marmură frumos șlefuită, era săpat cu litere mari aurite, următoarea inscripție... ANGHEL, PR. 138. • (În contexte figurate) Aci sînt giuvaiere ce-mpart cu dărnicie. Cristalizate fost-au de mine-n focul vieții, Și-n apa lor răsfrînt-am minunea tinereții, Iar de-artă șlefuite sînt azi pe vecinicie. MACEDONSKI, O. I 3. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘLEFUI: ȘLEFUÍ, șlefuiesc, verb IV. tranzitiv 1. A prelucra o suprafață dură prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a-i da o anumită formă; a lustrui. ♦ figurat A finisa cu minuțiozitate, a cizela, a retușa, un text, o operă de artă etc. ♦ reflexiv figurat (Despre oameni) A deveni rafinat, a se civiliza. 2. A tăia suprafața unei pietre (prețioase) în fațete fine (pentru a-i mări valoarea și strălucirea). – Din germana schleifen. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘLEFUI: ȘLEFUÍ, șlefuiesc, verb IV tranzitiv 1. A prelucra o suprafață dură prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a-i da o anumită formă; a lustrui. ♦ figurat A cizela, a retușa, a perfecționa un text literar. ♦ reflexiv figurat (Despre oameni) A deveni rafinat, a se civiliza. 2. A tăia suprafața unei pietre (prețioase) în fațete fine (pentru a-i mări valoarea și strălucirea). – Din germana schleifen. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru șlefui: șlefuí (-uésc, -ít), verb 1. A netezi un perete. – 2. A pili, a poliza. – 3. A lustrui, a glănțui. – Variante șlifui. germana schleifen, prin intermediul poloneză šlifować (Cihac, II, 390; Borcea 208). – derivat șlefuială, substantiv feminin (lustruit); șlefuitor, substantiv masculin (lustruitor). Forme diferite ale cuvantului slefui: -uésc slefui-ít Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘLEFUI: ȘLEFUI verb 1. a lustrui, (învechit și regional) a sclivisi. (A slefui un obiect metalic.) 2. a netezi. (A slefui o suprafață metalică.) 3. a cizela. (slefui cu dalta un material.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șlefui: șlefuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șlefuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șlefuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural șlefuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șlefui: șlefuí (a slefui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șlefuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șlefuiá; conjunctiv prezent 3 să șlefuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘLEFUI: ȘLEFUÍ verb vezi civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru șlefui: șlefui verb vezi CIVILIZA. CIZELA. CULTIVA. RAFINA. STILA. STILIZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SLEFUI' SLÉDINGsleditóriuȘLEDÚNSLEEPING-CÁRȘLEFUÍȘLEFUÍREȘLEFUÍTȘLEFUITÓRșlégăr |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL șlefui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului șlefui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A șlefui un obiect metalic. A șlefui o suprafață metalică. șlefui cu dalta un material. A șlefui un obiect metalic. A șlefui o suprafață metalică. șlefuí a șlefui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șlefuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șlefuiá; conjunctiv prezent 3 să șlefuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului șlefui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului șlefui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul șlefui poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE şlefui? Vezi cuvântul şlefui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şlefui?[ şle-fu-i ] Se pare că cuvântul şlefui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL șlefui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A duce frica cuiva sau a ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
