eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție slabiciune


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Slăbiciune [ slă-bi-ci-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU slăbiciune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului slabiciune în mai multe dicționare

Definițiile pentru slabiciune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SLĂBICIUNE:
SLĂBICIUNE s.

1. debilitate, slăbănogeală, șubrezenie, (învechit) slăbănogie. (O stare de slabiciune alarmantă.)

2. incapacitate, neputință, (rar) impotență, (popular) becisnicie, netrebnicie, nevolnicie, (regional) nevoioșetură, (învechit) nemernicie. (slabiciune unui bolnav, a unui bătrîn.)

3. moleșeală, sfîrșeală, (regional) zălezitură. (Simte o slabiciune greu de învins.)

4. epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfîrșeală, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (învechit și regional) slăbie, (învechit livresc) marasm. (Stare de totală slabiciune.)

5. șubrezeală. (slabiciune construcției.)

6. cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, viciu, (livresc) carență, racilă, tară, (popular și fam.) beteșug, (regional și fam.) hibă, (regional) madea, teahnă, (Olt., Muntenia și Moldova) ponos, (învechit) greșeală, lichea, nedesăvîrșire, răutate. (Are nenumărate slabiciune.)

7. netemeinicie, (figurat) șubrezenie. (slabiciune argumentelor. cuiva.)

8. pasiune. (slabiciune lui e teatrul.)

9. (livresc și fam.) feblețe. (Tu ești slabiciune mea!)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SLĂBICIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SLĂBICIUNE:
SLĂBICIÚNE, (3,

4) slăbiciuni, substantiv feminin

1. Faptul de a fi slab (1), uscățiv; prin extensie lipsă de forță fizică.
♦ Stare, senzație (trecătoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sfârșeală.

2. figurat Lipsă de energie, de fermitate.

3. figurat (Mai ales la plural ) Defect, lipsă, scădere, cusur.

4. figurat Pornire, înclinație pentru cineva sau ceva; afecțiune: prin extensie pasiune.

5. (Rar) Lipsă de valoare, de merite, de pregătire. [Variante: slăbăciúne substantiv feminin]

– Slăbi + sufix -ciune.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SLĂBICIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SLĂBICIUNE:
SLĂBICIÚNE, slăbiciuni, substantiv feminin

1. Faptul de a fi slab (1), uscățiv; prin extensie lipsă de forță fizică.
♦ Stare, senzație (trecătoare) de sleire, de pierdere a puterilor; sfârșeală.

2. figurat Lipsă de energie, de fermitate.

3. figurat (Mai ales la plural ) Defect, lipsă, scădere, cusur.

4. figurat Pornire, înclinație pentru cineva sau ceva; afecțiune; prin extensie pasiune.

5. figurat (Rar) Lipsă de valoare, de merite, de pregătire. [Variante: slăbăciúne substantiv feminin]

– Slăbi + sufix -ciune.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SLĂBICIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SLĂBICIUNE:
SLĂBICIÚNE slabiciunei forme

1) Lipsă de forță fizică.

2) Scădere accentuată a forței fizice.

3) Ceea ce îi lipsește unui lucru sau unei persoane pentru a fi acceptabil din toate punctele de vedere; meteahnă; cusur; defect.

4) Înclinație deosebită pentru ceva sau pentru cineva. slabiciune pentru muzică. [G.-D. slăbiciunii] /a slăbi + sufix slabiciuneiciune
Forme diferite ale cuvantului slabiciune: slabiciunei
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

slăbiciune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru slăbiciune:
slăbiciune forme

1. starea celui slab;

2. lipsă de putere;

3. figurat lipsă de statornicie: slăbiciuni omenești;

4. pornire, preferință: are o slăbiciune pentru copii.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SLĂBICIUNE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SLĂBICIUNE:
SLĂBICIÚNE substantiv verbal afecțiune, atașament, incapacitate, incompetență, necompetență, nepregătire, nepricepere, simpatie.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

slăbiciune
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru slăbiciune:
slăbiciune substantiv verbal AFECȚIUNE. ATAȘAMENT. INCAPACITATE. INCOMPETENȚĂ. NECOMPETENȚĂ. NEPREGĂTIRE. NEPRICEPERE. SIMPATIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

slăbiciune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru slăbiciune:
slăbiciúne substantiv feminin, genitiv dativ articulat slăbiciúnii; (defecte, pasiuni) plural slăbiciúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

slăbiciune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru slăbiciune:
slăbiciúne substantiv feminin, genitiv dativ articulat slăbiciúnii; (defecte, pasiuni) plural slăbiciúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Slăbiciune
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Slăbiciune:
Slăbiciune ≠ putere
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'SLABICIUNE'
slăbeáțăslăbéscSLĂBÍSLĂBICIÓSSLĂBICIÚNESLĂBÍEslăbímeSLÁBINĂSLĂBÍRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Slăbiciune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului slăbiciune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O stare de slăbiciune alarmantă.
Slăbiciune unui bolnav, a unui bătrîn.
Simte o slăbiciune greu de învins.
Stare de totală slăbiciune.
Slăbiciune construcției.
Are nenumărate slăbiciune.
Slăbiciune argumentelor.
Slăbiciune lui e teatrul.
Tu ești slăbiciune mea!.
SLĂBICIÚNE slăbiciunei forme 1 Lipsă de forță fizică.
Slăbiciune pentru muzică.
Slăbiciunii] /a slăbi + sufix slăbiciuneiciune.
Tu ești slăbiciune mea!.

GRAMATICA cuvântului Slăbiciune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului slăbiciune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Slăbiciune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Slăbiciune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul slăbiciune are forma: slăbiciúni
VEZI PLURALUL pentru Slăbiciune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE slăbiciune?
Vezi cuvântul slăbiciune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul slăbiciune?
[ slă-bi-ci-u-ne ]
Se pare că cuvântul slăbiciune are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Slăbiciune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Biologie; în sintagma haină de nuntă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mai repede decât allegro; piu mosso
dințÄ­
înfățișare deosebită pe care o capătă masculii unor pești, batracieni sau păsări în perioada împerecherii
absolut tot
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app