 | as |
|
| Sintactic [ sin-tac-tic ] VEZI SINONIME PENTRU sintactic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sintactic în mai multe dicționareDefinițiile pentru sintactic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC, -Ă adjectiv (conform limba franceza syntactique, greacă syntaktikos): în sintagmele ambiguitate sintactică, analiză sintactică, fonetică sintactică, funcție sintactică, modificare sintactică, principiu sintactic, relație sintactică, sistem sintactic și structură sintactică (vezi). Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC, -Ă, sintactici, -e, adjectiv De sintaxă, privitor la sintaxă. Cuvintele vorbirii «legate» alcătuiesc grupuri sintactice, propoziții și fraze. IORDAN, L. R. 235. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au modificat vocabularul, SADOVEANU, E. 34. Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC, -Ă, sintactici, -ce, adjectiv 1. Care se referă la sintaxă, privitor la sintaxă, de sintaxă. 2. (Substantivat, forme; în sintagma) Sintactică poetică = sintaxă poetică, vezi sintaxă. – Din limba neogreacă sintaktikós, limba franceza syntactique. Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC, -Ă, sintactici, -ce, adjectiv 1. Care se referă la sintaxă, care aparține sintaxei. 2. (Substantivat, forme; în sintagma) Sintactică poetică = sintaxă poetică, vezi sintaxă. – Din limba neogreacă sintaktikós, limba franceza syntactique. Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC sintacticcă (sintacticci, sintacticce) Care ține de sintaxă; propriu sintaxei. Analiză sintacticcă. /<ngr. sintaktikós, limba franceza syntactique, germana sintaktisch, Syntaktik Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintacticcă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sintactic: *sintáctic, -ă adjectiv (vgr. svntaktikós. vezi tactic). gramatică De sintaxă: regule sintactice. adverb Din punct de vedere sintactic. Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SINTACTIC: SINTÁCTIC, -Ă I. adjectiv referitor la sintaxă. II. substantiv feminin sintaxă (2). (< limba franceza syntactique, greacă syntaktikos) Forme diferite ale cuvantului sintactic: sintactic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SINTACTIC, -Ă: SINTÁCTIC, -Ă adjectiv Referitor la sintaxă; sintaxic. [conform limba franceza syntactique, greacă syntaktikos]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sintactic: sintáctic adjectiv masculin, plural sintáctici; forme singular sintáctică, plural sintáctice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sintactic: sintáctic adjectiv masculin, plural sintáctici; forme sintáctică, plural sintáctice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sintactic: sintactic a. ce ține de sintaxă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'SINTACTIC' șinșílă/cincílăsîntSINT-NIKLAASSÍNTĂSINTÁCTICSINTÁCTICĂsintacticiánsintacticiánășintáfel |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sintactic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sintactic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SINTÁCTIC sintacticcă sintacticci, sintacticce Care ține de sintaxă; propriu sintaxei. Analiză sintacticcă. |
GRAMATICA cuvântului sintactic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sintactic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sintactic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE sintactic? Vezi cuvântul sintactic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sintactic?[ sin-tac-tic ] Se pare că cuvântul sintactic are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL sintactic Inţelegi mai uşor cuvântul sintactic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeSubstantivat, forme; în sintagma Sintactică poetică = sintaxă poetică, vezi sintaxă Substantivat, forme; în sintagma Sintactică poetică = sintaxă poetică, vezi sintaxă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A călca pe cineva pe colțul ișlicului sau a pocni pe cineva la coada ișlicului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
