 | as |
|
| Sinistru [ si-nis-tru ] VEZI SINONIME PENTRU sinistru PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sinistru în mai multe dicționareDefinițiile pentru sinistru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU2, -Ă, siniștri, -stre, adjectiv 1. Care trezește sentimente de spaimă, de groază. vezi înfiorător. Un trăsnet căzu scurt... Iar cerul, în aceeași clipă, păru că se surpă cu nori cu tot, într-o prăbușire de tunet sinistră. C. PETRESCU, R. DR. 59. Întîrziasem, rătăcind singur prin sinistrul cartier... din jurul portului. BART, S. M. 32. O, ce rău îi făcea în noaptea asta vijelia de afară... vîntul acesta sinistru i se părea c-a adunat de pe oceane țipetele disperate ale naufragiaților și le poartă prin lume. VLAHUȚĂ, O. A. III 189. • (Adverbial) Mătușa Ruxandra rîde sinistru în lumea ei oarbă. C. PETRESCU, R- DR. 304. Ca-n țintirim tăcere e-n cetate. Preot rămas din a vechimii zile, San Marc sinistru miezul nopții bate. EMINESCU, O. I 202. 2. Care inspiră oroare; oribil. În această operă trece pe dinaintea ochilor noștri un șir întreg, un șir sinistru de criminali. GHEREA, ST. Hristos II 226. Cum, în fața celor mai sfîșietoare dureri, pot unii oameni găsi atîta sinistră bucurie, atîta rîs nesimțitor. VLAHUȚĂ, O. A. III 98. Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistru-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINISTRU adjectiv, s. 1. adjectiv funebru, jalnic, lugubru, macabru, sumbru. (O atmosferă sinistru.) 2. adjectiv fatal, funest, nefast, sumbru, (popular) pocit. (O presimțire sinistru.) 3. adjectiv dezgustător, grețos, oribil, scîrbos. (Un rînjet sinistru.) 4. substantiv calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit și popular) prăpădenie, (popular) blestem, mînie, potopenie, topenie, (învechit și regional) pustieșag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pîrjol, plagă. (Un adevărat sinistru s-a abătut asupra lor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sinistru: *sinístru, -ă adjectiv (latina sinister, stîng, de la stingă). De răŭ auguriŭ, prezicător de nenorocire: simptone sinistre ( vezi ursuz). Nenorocit, funest: întîmplare sinistră. Posomorit, amenințător: privire sinistră, aspect sinistru. substantiv neutru, plural e. Întîmplare nenorocită (maĭ ales incendiŭ) care cauzează marĭ pagube materiale ( vezi catastrofă). adverb În mod sinistru: mareA mugea sinistru. Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistru-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU1, sinistre, substantiv neutru Dezastru (în special incendiu) care aduce după sine mari pierderi materiale. Pompiarii... cu greu au izbutit să năbușească sinistrul. CARAGIALE, N. S. 72. Îndată perdeaua luă foc și dete foc bisericii... În urma acestui sinistru, satul Mircești rămase fără biserică. ALECSANDRI, S. 7. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU, -Ă, siniștri, -stre, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care trezește sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. substantiv neutru Dezastru care aduce după sine mari pierderi materiale; calamitate. – Din limba franceza sinistre. Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistru-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU, -Ă, siniștri, -stre, adjectiv, substantiv neutru I. Adj. 1. Care trezește sentimente de spaimă, de groază; groaznic, înspăimântător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. 2. Primejdios, lugubru, funest; criminal2. II. substantiv neutru Dezastru care aduce după sine mari pierderi materiale; calamitate. – Din limba franceza sinistre. Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistru-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU1 sinistrustră (sinistruștri, sinistrustre) 1) Care prevestește o nenorocire sau o catastrofă; prevestitor de rău. 2) Care îngrozește; producător de groază; îngrozitor; înfricoșător; înspăimântător; înfiorător. [silabe -nis-tru] /<fr. sinistre, latina sinister, sinistrutra Forme diferite ale cuvantului sinistru: stră Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SINISTRU, -Ă: SINÍSTRU, -Ă adjectiv 1. ((livresc)) De stânga; stâng. 2. Groaznic, înspăimântător, înfiorător. ♦ Care inspiră oroare; oribil. // substantiv neutru (Rar) Dezastru, calamitate, prăpăd, urgie. [< limba franceza sinistre, conform latina sinister – stâng; prevestitor de nenorociri]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sinistru: sinistru a. 1. care cauzează sau face să ne temem de pericol; 2. îngrozitor la vedere: fizionomie sinistră; 3. primejdios: proiecte sinistre. ║ n. 1. întâmplare ce aduce mari pagube; 2. pierderi cauzate de incendiu, uragan, naufragiu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU2 sinistrue n. livresc Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivități; catastrofă de mari proporții; prăpăd; urgie; dezastru; calamitate. [silabe -nis-tru] /<fr. sinistre, latina sinister, sinistrutra Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistrue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SINISTRU: SINÍSTRU, -Ă I. adjectiv groaznic, înspăimântător; oribil. • funest. II. substantiv neutru dezastru, calamitate, prăpăd, urgie. (< limba franceza sinistre, latina sinister) Forme diferite ale cuvantului sinistru: sinistru-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sinistru: sinístru adjectiv masculin, plural siníștri; forme singular sinístră, plural sinístre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sinistru: sinístru1 adjectiv masculin, plural siníștri; forme sinístră, plural sinístre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sinistru: sinístru substantiv neutru, articulat sinístrul; plural sinístre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sinistru: sinístru2 substantiv neutru, articulat sinístrul; plural sinístre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SINISTRU' sinistritáteSINISTROCARDÍEsinistrogírSINISTRÓZĂSINÍSTRUSinit/arSINIUBÍREsinizásinizáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sinistru Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sinistru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O atmosferă sinistru. O presimțire sinistru. Un rînjet sinistru. Un adevărat sinistru s-a abătut asupra lor. SINÍSTRU1 sinistrustră sinistruștri, sinistrustre 1 Care prevestește o nenorocire sau o catastrofă; prevestitor de rău. Sinistre, latina sinister, sinistrutra. SINÍSTRU2 sinistrue n. Sinistre, latina sinister, sinistrutra. |
GRAMATICA cuvântului sinistru? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sinistru. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sinistru poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE sinistru? Vezi cuvântul sinistru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sinistru?[ si-nis-tru ] Se pare că cuvântul sinistru are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sinistru |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Expresie a pune sau a băga în pâine pe cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sinistru are forma: sinístre
