|
Sihastru [ si-has-tru ] VEZI SINONIME PENTRU sihastru PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sihastru în mai multe dicționareDefinițiile pentru sihastru din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHÁSTRU, sihaștri, substantiv masculin Om care trăiește retras de lume în post și rugăciune; pustnic, anahoret, ermit, schimnic. Tîlharul pune un pistol în barba sihastrului și-l culcă lîngă prag. GALACTION, O. I 252. Am umblat, fraților, cătră răsărit și am ascultat pe-un sihastru cetind într-o carte. RETEGANUL, P. I 24. Sub o rîpă stearpă, pe un rîu în spume, Unde un sihastru a fugit de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. BOLINTINEANU, O. 58. • (Metaforic, sugerînd un urs) Aveau, în sfîrșit, să deie ochii cu sihastrul Carpaților și să aibă ce istorisi despre lupta cu dînsul. GANE, N. III 135. Eroismul meu se simțea cam la strîmtoare, cînd mi-nchipuiam că verb reflexiv:eun morocănos sihastru al pustiului, putea veni la mine, foarte grav și pe patru labe, ca să mă întrebe de sănătate. HOGAȘ, M. N. 161. ♦ Animal sălbatic bătrîn, care trăiește singur, despărțit de cîrd. Vier sihastru. Cerb sihastru. ♦ figurat Persoană care trăiește departe de societate, în izolare. • (Adjectival) Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. TOPÎRCEANU, B. 5. – Variantă: sehástru (ALECSANDRI, P. III 74, NEGRUZZI, S. I 85) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHÁSTRU, -Ă, sihaștri, -stre, substantiv masculin și forme 1. Om care trăiește retras de lume în post și rugăciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic. 2. figurat Persoană care trăiește izolată, retrasă de societate. ♦ Animal sălbatic bătrân care trăiește singur. [Variante: sehástru, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba neogreacă isihastís. Forme diferite ale cuvantului sihastru: sihastru-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHÁSTRU, -Ă, sihaștri, -stre, substantiv masculin și forme 1. Om care trăiește retras de lume în post și rugăciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic. 2. figurat Persoană care trăiește izolată, retrasă de societate. ♦ Animal sălbatic bătrân care trăiește singur. [Variante: sehástru, -ă substantiv masculin și forme] – Din limba neogreacă isihastís. Forme diferite ale cuvantului sihastru: sihastru-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHÁSTRU sihastruștri m. 1) Călugăr care trăiește într-un loc izolat de lume, petrecându-și viața în post și rugăciuni; pustnic; schimnic; ascet. 2) figurat Persoană care duce un mod izolat de viață. /<ngr. isihastrís Forme diferite ale cuvantului sihastru: ștri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHASTRU substantiv anahoret, ascet, eremit, pustnic, schimnic, (rar) schimonah, (învechit) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (sihastruul trăiește prin locuri pustii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sihastru: sihastru m. pustnic: după o cină de sihastru OD. [greacă mod. ISYHASTÍS, literar care trăiește liniștit]. ║ a. figurat singuratic: dragoste sihastră COȘBUC. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sihastru: sihástru substantiv masculin, articulat sihástrul; plural siháștri, articulat siháștrii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sihastru: sihástru substantiv masculin, articulat sihástrul; plural siháștri, articulat siháștrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sihastru: sihastru adjectiv verbal IZOLAT. RETRAS. SINGUR. SINGURATIC. SOLITAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHASTRU, Mănăstirea sihastru vezi Homoncea. Forme diferite ale cuvantului sihastru: mănăstirea sihastru Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SIHASTRU: SIHÁSTRU substantiv verbal pustnic. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sîhastru: sîhástru, v sihastru. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'SIHASTRU' SIHĂSTRICÉSCSIHĂSTRÍESIHĂSTRÍRESIHĂSTRÍTSIHÁSTRUSihastrulSiheuSÍHLĂsîhlár |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sîhastru Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sîhastru dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SIHÁSTRU sîhastruștri m. Sîhastruul trăiește prin locuri pustii. SIHASTRU, Mănăstirea sîhastru vezi Homoncea. |
GRAMATICA cuvântului sîhastru? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sîhastru. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sîhastru poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sihastru? Vezi cuvântul sihastru desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sihastru?[ si-has-tru ] Se pare că cuvântul sihastru are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sîhastru |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Punct cardinal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|