 | as |
|
| Sfinţie [ sfin-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU sfinţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sfintie în mai multe dicționareDefinițiile pentru sfintie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFINȚIE: SFINȚÍE, sfinții, substantiv feminin (În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv de persoană 2 și persoana a treia singular: el / ea sau plural ) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui dumnezeu. Căldura pustiei era acum cuptorul lui dumnezeu, în care sfinția-sa coace pînile pămîntului. SADOVEANU, O. L. 90. Slujește părintele Anghel, dar rar de tot, că sfinția-sa locuiește departe. GALACTION, O. I 40. Ei, Harap-Alb, zise sfînta Duminică, așa-i că am scos-o la capăt și asta? – Așa; cu ajutorul lui dumnezeu și cu al șfinției-voastre, răspunse Harap-Alb. CREANGĂ, P. 227. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru sfinție: sfințíe, sfinții substantiv feminin 1. (învechit) Sfințenie. 2. (Rar) Venerație. 3. (articulat, urmat de un adjectiv pos. sau pronume persoană) Termen de reverență folosit pentru a vorbi cu (sau despre) un cleric, despre un sfânt sau despre Dumnezeu; (învechit) sfințire, (învechit, rar) sfințitate. – Din sfânt + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sfinție: sfinție forme (despre sfînt). Calitatea de a fi sfînt. sanctitate (Epitet respectuos preuților): Sfinția Sa (prescurtat S. S.) Părintele Va-sile. (Arhiereilor și episcopilor Preasfinția Sa). – Vechĭ osf- (în preaosfinție, după vechea slavă prĭeosvenštistvo) și sfenție. vezi sînție. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFINȚIE: SFINȚÍE, sfinții, substantiv feminin (În forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui Dumnezeu. – Sfânt + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFINȚIE: SFINȚÍE, sfinții, substantiv feminin (în forma articulată și urmat de un adjectiv posesiv) Epitet sau titlu de respect care se dă clericilor, sfinților și (rar) lui Dumnezeu. – Sfânt + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sfinție: sfinție substantiv verbal BISERICĂ. CASA DOMNULUI. LUES. SFINȚENIE. SIFILIS. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sfinție: sfinție forme titlu de onoare dat preoților: Sfinția sa. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'SFINTIE' SfințescuSFINȚEȘTISFÍNTEȚĂSFINȚÍSFINȚÍESFINȚÍRESFINȚIȘÓRSFINȚÍTsfințítă |
GRAMATICA cuvântului sfinție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfinție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfinție poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sfinţie? Vezi cuvântul sfinţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfinţie?[ sfin-ţi-e ] Se pare că cuvântul sfinţie are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfinție |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A i se împietri cuiva inima?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
