 | as |
|
| Sfida [ sfi-da ] VEZI SINONIME PENTRU sfida PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sfida în mai multe dicționareDefinițiile pentru sfida din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sfida (forma la infinitiv) A sfida conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDÁ, sfidez, verb I. tranzitiv A înfrunta pe cineva sau ceva cu dispreț și în mod provocator; a desfide. În aeru-mbătat, de roze sfidez atingerea durerii. MACEDONSKI, O. I 64. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDA verb 1. a brava, a desfide. (sfida moartea.) 2. a brava, a înfrunta, (rar) a sfrunta. (A sfida cu curaj un pericol.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDÁ, sfidez, verb I. tranzitiv A înfrunta pe cineva cu dispreț, cu ostentație; a desfide. – Din italiana sfidare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDÁ, sfidez, verb I. tranzitiv A înfrunta pe cineva cu dispreț, cu ostentație; a desfide. – Din italiana sfidare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDÁ verb I. trecut A înfrunta, a privi pe cineva sau ceva cu dispreț; a desfide. [< italiana sfidare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SFIDA: SFIDÁ verb trecut a înfrunta, a privi pe cineva sau ceva cu dispreț; a desfide. (< italiana sfidare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sfida: sfidá (-déz, -át), verb – A desfide. It. sfidare. – derivat sfidător, adjectiv (provocator). Forme diferite ale cuvantului sfida: -déz sfida-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfida: sfidá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu sfidéz, persoana a treia singular: el / ea și plural sfideáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfida: sfidá (a sfida) verb, indicativ prezent 3 sfideáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SFIDA' ȘFICHIUÍRESFICHIUÍTȘFICHIUITÓRȘFICHIUITÚRĂSFIDÁSFIDÁRESFIDĂTÓRsfidézSFIÉLNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sfida Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sfida dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sfida moartea. A sfida cu curaj un pericol. Sfida moartea. A sfida cu curaj un pericol. Sfidá a sfida verb, indicativ prezent 3 sfideáză. |
GRAMATICA cuvântului sfida? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfida. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfida poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sfida? Vezi cuvântul sfida desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfida?[ sfi-da ] Se pare că cuvântul sfida are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfida |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A vorbi ca din pivniță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul sfida se conjugă: ei ele sfideáză
