|
Sfătuire [ sfă-tu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU sfătuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sfatuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru sfatuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFĂTUIRE: SFĂTUÍRE, sfătuiri, substantiv feminin (Astăzi rar) Acțiunea de a (se) sfătui. 1. Povață, îndemn; sfat. vezi sfătui (1). După sfătuirea celei mai tinere, de la poartă s-aruncă în gîtul bărbaților și încep a-i lua cu vorba. CREANGĂ, O. A. 136. Pentru ce-mi dai aste sfătuiri? NEGRUZZI, S. III 476. Îi plăcu această sfătuire a fratelui său. GORJAN, H. I 7. 2. Consultare, deliberare, consfătuire. vezi sfătui (2). Fusese poruncă de la comitet... să ținem sfătuire. CAMIL PETRESCU, O. II 12. După o sfătuire de cîteva seri în cerdac, la lumina lunei, luară o hotărîre. BASSARABESCU, vezi 42. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFĂTUIRE: SFĂTUÍRE, sfătuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a (se) sfătui și rezultatul ei; sfătuială. – vezi sfătui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFĂTUIRE: SFĂTUÍRE, sfătuiri, substantiv feminin (Rar) Acțiunea de a (se) sfătui și rezultatul ei; sfătuială. – vezi sfătui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sfătuire: sfătuire substantiv verbal ÎNDEMN. ÎNDRUMARE. ÎNVĂȚĂTURĂ. POVAȚĂ. POVĂȚUIRE. SFAT. VORBĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfătuire: sfătuíre (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sfătuírii; plural sfătuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfătuire: sfătuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat sfătuírii; plural sfătuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SFATUIRE' SFĂTOȘÍESFĂTUÍSFĂTUIÁLĂsfătuínțăSFĂTUÍRESFĂTUÍTsfătuitoáreSFĂTUITÓRsfătuitúră |
GRAMATICA cuvântului sfătuire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfătuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfătuire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sfătuire? Vezi cuvântul sfătuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfătuire?[ sfă-tu-i-re ] Se pare că cuvântul sfătuire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfătuire |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adevăr absolut, -ă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|