|
Sfănţui [ sfăn-ţu-i ] VEZI SINONIME PENTRU sfănţui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sfantui în mai multe dicționareDefinițiile pentru sfantui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a sfănțui (forma la infinitiv) A sfănțui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SFĂNȚUI: SFĂNȚUÍ, sfănțuiesc, verb IV. tranzitiv (Familiar) 1. A da cuiva bani (de obicei unui funcționar) pentru un serviciu nepermis de lege; a mitui, a corupe (prin bacșiș). 2. A stoarce bani de la cineva pentru servicii nepermise de lege; a-i lua cuiva banii pe nedrept; a înșela pe cineva cu dibăcie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFĂNȚUI: SFĂNȚUÍ, sfănțuiesc, verb IV. tranzitiv (familial) 1. A mitui. 2. A lua mită, a stoarce bani de la cineva; a înșela pe cineva. – Sfanț + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFĂNȚUI: SFĂNȚUÍ, sfănțuiesc, verb IV. tranzitiv (familial) 1. A mitui. 2. A lua mită, a stoarce bani de la cineva; a înșela pe cineva. – Sfanț + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfănțui: sfănțuí (a sfantui) (familial) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfănțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfănțuiá; conjunctiv prezent 3 să sfănțuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfănțui: sfănțuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfănțuiésc imperfect persoana a treia singular: el / ea sfănțuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sfănțuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru sfănțui: sfănțui, sfănțuiesc vezi t. 1. a mitui 2. a lua mită 3. a înșela (pe cineva) Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sfănțui: sfănțui verb vezi MITUI. ȘPERȚUI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SFANTUI' sfântóisfântóssfântu-AșteaptăsfănțuealăSFĂNȚUÍSFĂNȚUIÁLĂSFĂNȚÚICĂSFĂNȚUÍREsfănțuít |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sfănțui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sfănțui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sfănțuí a sfănțui familial verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sfănțuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sfănțuiá; conjunctiv prezent 3 să sfănțuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului sfănțui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfănțui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfănțui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE sfănţui? Vezi cuvântul sfănţui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfănţui?[ sfăn-ţu-i ] Se pare că cuvântul sfănţui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfănțui |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gura satului sau a mahalalei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|