 | as |
|
| Sergent [ ser-gent ] VEZI SINONIME PENTRU sergent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sergent major în mai multe dicționareDefinițiile pentru sergent major din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT, sergenți, substantiv masculin 1. Grad inferior în armată sau în miliție, imediat superior gradului de caporal; persoană avînd acest grad. Mai tîrziu un sergent care face legătura la batalion mă lămurește. CAMIL PETRESCU, U. N. 338. Radu luă loc, privind la sergentul șef de post, Iftodiu Dumitru, cu cea mai mare nedumerire. C. PETRESCU, Î. II 170. Sergentul jandarmilor din sat a înaintat semeț prin mulțime pînă la scamatorul urcat pe scaun. SAHIA, N. 68. Se știa că la cazarmă [Bălcescu] aduna pe lîngă dînsul, în orele de recreație, mai mulți sergenți și soldați cărora le povestea despre vitejiile romînilor în luptele cu turcii. GHICA, S. A. 141. • Sergent-major = persoană care urmează în grad după sergent. Îl cercetează un sergent-major. STANCU, despre 160. Instrucția pe școli o făceau sergenți-majori care uitau că nu sînt la cazarmă, astfel că vă înjurau și vă băteau ca pe soldații lor. PAS, Z. I 112. 2. (În trecut, de obicei determinat prin «de stradă») Agent de poliție însărcinat cu menținerea ordinii publice pe străzi și cu paza vieții și avutului cetățenilor; gardian, gardist. vezi polițist. Căpătă de la un sergent de stradă lămuririle de care avea nevoie. GALAN, B. I 16. Pleacă, fiindcă acum chem sergentul! C. PETRESCU, C. vezi 270. Birjarii... trag cu biciul, sergenții îi cară la pumni, iar țăranul zăpăcit, pierdut nu știe... unde să cîrmească. GHEREA, ST. Hristos III 126. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sergent: *sergént m. (în franceză sergent, despre latina serviens, -éntis, care servește. vezi servant). Subofițer din orĭ-ce armă saŭ serviciŭ. Gardist (numit și gardian, sergent de oraș orĭ sergent de stradă). Sergent major (cu articulat sergentu major saŭ și sergent-majoru), primu sergent, acela care ținea contabilitatea uneĭ companiĭ ( vezi vagmistru și plotonier). Sergent furier, sergentu care ține corespondenta, secretaru companiiĭ, escadronuluĭ, bateriiĭ ș.a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT, sergenți, substantiv masculin 1. Grad inferior în armată sau în poliție, imediat superior gradului de caporal; persoană care poartă acest grad. • Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer; persoană care are acest grad. 2. (În trecut) Gardist (1); gardian. – Din limba franceza sergent. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT, sergenți, substantiv masculin 1. Grad inferior în armată sau în poliție, imediat superior gradului de caporal; persoană care poartă acest grad. • Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer; persoană care are acest grad. 2. (În trecut) Gardist (1); gardian. – Din limba franceza sergent. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sergent: sergent m. 1. grad inferior în armată: sub-ofițer; sergent-major, primul sub-ofițer al unei companii de infanterie, însărcinat cu contabilitatea; sergent-furier, ajutorul sergentului-major și care poartă grija proviziunilor; 2. agent de poliție numit și gardian: chiamă pe un sergent. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT substantiv masculin Grad inferior în armată sau în miliție, mai mare decât cel de caporal; militar care are acest grad. ♦ Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer. [< limba franceza sergent]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT sergentți m. 1) Militar cu grad imediat superior caporalului. 2): sergent de stradă slujbaș la poliție cu misiunea de a menține ordinea publică pe străzile unui oraș; gardist. /<fr. sergent, germana Sergeant Forme diferite ale cuvantului sergent: sergentți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGÉNT substantiv masculin grad militar superior celui de caporal. ♦ sergent -major = primul grad militar acordat subofițerilor. (< limba franceza sergent) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SERGENT: SERGENT substantiv gardian, (popular) gardist, vardist, (învechit) zapciu, (argotic) scatiu, sticlete. (sergent de stradă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru sergent: sergent, sergenți substantiv masculin chiștoc de țigară de dimensiuni mici. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sergent: sergént substantiv masculin, plural sergénți; abreviere serg. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sergent: sergént substantiv masculin, plural sergénți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SERGENT MAJOR' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sergent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sergent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SERGÉNT sergentți m. 2: sergent de stradă slujbaș la poliție cu misiunea de a menține ordinea publică pe străzile unui oraș; gardist. Sergent de stradă. Sergent de stradă. |
GRAMATICA cuvântului sergent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sergent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sergent poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sergent? Vezi cuvântul sergent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sergent?[ ser-gent ] Se pare că cuvântul sergent are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL sergent Inţelegi mai uşor cuvântul sergent dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Sergent-major = persoană care urmează în grad după sergent Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer; persoană care are acest grad Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer; persoană care are acest grad ♦ Sergent-major = grad militar superior sergentului și inferior plutonierului, primul grad de subofițer ♦ sergent major -major = primul grad militar acordat subofițerilor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sergent |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Centru-dreapta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sergent are forma: sergénți
