 | as |
|
| Sens [ sens ] VEZI SINONIME PENTRU sens PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sens în mai multe dicționareDefinițiile pentru sens din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SENS: SENS, sensuri, substantiv neutru 1. Înțeles, semnificație, accepție. Sens propriu. Sens figurat. ▭ Iar din toată învălmășeala asta... ieșea ceva care dădea un sens pămîntesc iadului. POPA, vezi 215. ♦ Conținut noțional sau logic. Ce să adaug? Îmi dictezi de un sfert de oră cuvinte fără nici un sens. BARANGA, I. 188. Nu înțeleg semnele chineze, dar ilustrațiile mă ajută să pricep sensul povestirii. STANCU, U.R.S.S. 153. 2. Temei rațional, logică, rațiune; noimă. Pe de altă parte, ce sens poate avea un atac de front cu un ploton. CAMIL PETRESCU, U. N. 320. La ce?... Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, înger, de ce fu să fie? Au e sens în lume? Tu, chip zîmbitor, Trăit-ai anume ca astfel să mori? EMINESCU, O. I 40. ♦ Rost, scop, menire. Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soartă. EMINESCU, O. I 36. • Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întîmplare. Merg acum fără sens. Știu că trebuie să cobor la gară, însă n-o iau într-acolo. SAHIA, N. 24. 3. Direcție; orientare. În gara Mărășeștilor s-au aprins luminile și din ea au plecat două trenuri în sensuri opuse. SAHIA, N. 24. • Sens unic = sistem de circulație (aplicat în special pe străzile cu mare afluență) potrivit căruia toate vehiculele trebuie să circule într-o singură direcție, pe toată lățimea părții carosabile. 4. (În expresie) Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. Într-un anumit sens, nu-ți trebuie prea mult curaj, ca să alergi înainte. CAMIL PETRESCU, U. N. 398. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. [Brîncoveanul] era destul de tare pentru a-și permite să trăgăneze executarea unei porunci... pînă-și va procura alta, în sensul său. IORGA, L. I 348. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SENS: SENS sensuri n. 1) Conținut (noțional sau logic) interior; semnificație a unui lucru; înțeles. 2) lingvistică Înțeles al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale. • sens lexical înțeles individual propriu fiecărui cuvânt. sens gramatical înțeles categorial propriu unui cuvânt ca element al unei clase gramaticale de cuvinte. sens propriu înțeles obișnuit al unui cuvânt sau al unei expresii, care redă în mod direct conținutul celor exprimate; sens primar. sens figurat înțeles deosebit de cel propriu apărut prin metaforizare; sens derivat. sens literal înțeles exact, neinterpretat, al unui cuvânt sau al unei expresii. 3) Suport rațional; logică a gândirii. • Cu dublu sens care are două înțelesuri; echivoc; ambiguu. Într-un anumit sens într-o anumită privință. Lipsit de sens fără conținut conceptual. 4) Bază rațională care justifică esența unui lucru sau realizarea unei acțiuni; rost. sensul vieții. N-are nici un sens. • Fără sens fără un scop determinat; într-o doară. 5) Destinație a unui lucru în funcție de utilitatea lui; rost; noimă. 6) Direcție spre care este orientată o mișcare. În sens opus. În toate sensurile. • sens unic circulație a vehiculelor într-o singură direcție. /<lat. sensus, limba franceza sens Forme diferite ale cuvantului sens: sensuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SENS: SENS s. I. 1. accepție, conținut, însemnare, înțeles, semnificație, valoare, (rar) semantică, semantism, (învechit) noimă, simț, tîlc. (sens unui cuvînt.) 2. înțeles, rațiune, rost, semnificație, tîlc, (învechit și popular) meșteșug, (popular) noimă, (Moldova și Muntenia) merchez, (învechit) tocmeală. (Ce sens are această afirmație?) 3. coerență, logică, noimă, șir. (Vorbește fără sens.) 4. justificare, logică, motivare, noimă, rațiune, rost, temei. (Nu văd sens acestei decizii.) 5. înțeles, mesaj, semnificație, tîlc, (învechit) socoteală. (sens adînc al unei poezii.) 6. semnificație, tîlc, (figurat) preț. (Iscat-am frumuseți și sens noi.) 7. menire, obiectiv, rol, rost, scop, țel, țintă, (popular) noimă. (sens acestor măsuri a fost acela de a...) 8. importanță, însemnătate, semnificație, valoare, (figurat) preț. (sens actului Unirii.) II. 1. direcție, parte. (În ce sens o iei?) 2. direcție, latură, parte. (Din toate sens veneau spre noi.) 3. cale, direcție, linie. (Ce sens va urma această dezvoltare?) 4. direcție, linie, orientare. (sens luat de un fenomen.) 5. chip, fel, gen, manieră, mod, (rar) spirit. (Se pot face și alte observații în același sens.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SENS: SENS, sensuri, substantiv neutru 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ♦ (În semiotică) Înțelesul unui semn. ♦ Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ♦ Rost, scop, menire. • Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare. • Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile. 4. (matematică, fizică) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. – Din limba franceza sens, latina sensus. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SENS: SENS, sensuri, substantiv neutru 1. Înțeles (al unui cuvânt, al unei expresii, al unei forme sau al unei construcții gramaticale); semnificație. ♦ (În semiotică) Înțelesul unui semn. ♦ Conținut noțional sau logic. Îmi spui cuvinte fără sens. 2. Temei rațional; logică, rost, rațiune, noimă. Sensul vieții. ♦ Rost, scop, menire. ♦ Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întâmplare. Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva. 3. Direcție, orientare. • Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile. 4. (matematică, fizică) Fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. – Din limba franceza sens, latina sensus. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SENS: SENS substantiv neutru 1. înțeles, semnificație, accepție (a unui cuvânt). ♦ într-un anumit sens = dintr-un anumit punct de vedere. • conținut. 2. rost, noimă, rațiune. 3. direcție, orientare.. ♦ sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență. 4. (matematică, fizică) fiecare dintre cele două posibilități de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singură dimensiune. (< limba franceza sens, latina sensus) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SENS: SENS substantiv neutru 1. Înțeles, semnificație, accepție (a unui cuvânt, a unei expresii etc.). ♦ Conținut. 2. Rost, noimă, rațiune. 3. Direcție, orientare. • Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență; sens giratoriu = sens obligatoriu pe care trebuie să-l urmeze autovehiculele în jurul unui rond situat la o intersecție, într-o piață etc. [conform limba franceza sens, latina sensus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sens: *sens n., plural urĭ (lat sensus, simt, despre sentire, sensum, a simți; limba franceza sens). Înțeles, însemnare: sens propriŭ, sens figurat. Direcțiune: mașina asta merge în toate sensurile. – Fals senz. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sens: sens n. 1. însemnare, înțeles: sens propriu, sens figurat; 2. fiecare din laturile unui lucru: în toate sensurile. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sens: sens substantiv neutru, plural sénsuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sens: sens substantiv neutru, plural sénsuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SENS: SENS substantiv verbal simț. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sens: sens substantiv verbal SIMȚ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sens: Sens ≠ nonsens Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SENS' șenlícSENNACHERIBSENNETTSENONIÁNSENSSENSÁLsensațiesensaționálsensațiúne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Sens Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sens dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SENS sensuri n. • sens lexical înțeles individual propriu fiecărui cuvânt. Sens gramatical înțeles categorial propriu unui cuvânt ca element al unei clase gramaticale de cuvinte. Sens propriu înțeles obișnuit al unui cuvânt sau al unei expresii, care redă în mod direct conținutul celor exprimate; sens primar. Sens figurat înțeles deosebit de cel propriu apărut prin metaforizare; sens derivat. Sens literal înțeles exact, neinterpretat, al unui cuvânt sau al unei expresii. • Cu dublu sens care are două înțelesuri; echivoc; ambiguu. Într-un anumit sens într-o anumită privință. Lipsit de sens fără conținut conceptual. Sensul vieții. N-are nici un sens. • Fără sens fără un scop determinat; într-o doară. În sens opus. În toate sensurile. • sens unic circulație a vehiculelor într-o singură direcție. Sens unui cuvînt. Ce sens are această afirmație? 3. Vorbește fără sens. Nu văd sens acestei decizii. Sens adînc al unei poezii. Iscat-am frumuseți și sens noi. Sens acestor măsuri a fost acela de a. Sens actului Unirii. În ce sens o iei? 2. Din toate sens veneau spre noi. Ce sens va urma această dezvoltare? 4. Sens luat de un fenomen. Se pot face și alte observații în același sens. Sensul unui cuvânt. Vorbește fără sens. Nu văd sensul acestei decizii. Sensul adânc al unei poezii. Iscat-am frumuseți și sensuri noi. Sensul actului Unirii. În ce sens o iei? 2. Din toate sensurile veneau spre noi. Ce sens va urma această dezvoltare? 4. Sensul luat de un fenomen. Se pot face și alte observații în același sens. |
GRAMATICA cuvântului Sens? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sens. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Sens poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE sens? Vezi cuvântul sens desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sens?[ sens ] Se pare că cuvântul sens are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Sens Inţelegi mai uşor cuvântul sens dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întîmplare Sens unic = sistem de circulație aplicat în special pe străzile cu mare afluență potrivit căruia toate vehiculele trebuie să circule într-o singură direcție, pe toată lățimea părții carosabile În expresie Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întâmplare Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile ♦ Locuţiune adverbiala Fără sens = fără rost, la întâmplare Într-un anumit sens = privind lucrurile într-un anumit mod, dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport În sensul cuiva = potrivit vederilor, părerilor cuiva Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență, putându-se folosi toată lățimea părții carosabile ♦ într-un anumit sens = dintr-un anumit punct de vedere ♦ sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență Sens unic = sistem de circulație a vehiculelor într-o singură direcție pe arterele cu mare afluență; sens giratoriu = sens obligatoriu pe care trebuie să-l urmeze autovehiculele în jurul unui rond situat la o intersecție, într-o piață etc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele plată sau salariu în acord?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sens are forma: sénsuri
