 | as |
|
| Seducător [ se-du-că-tor ] VEZI SINONIME PENTRU seducător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului seducator în mai multe dicționareDefinițiile pentru seducator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR1, seducători, substantiv masculin Bărbat care abuzează de buna-credință a femeilor, ademenindu-le cu promisiuni înșelătoare. Biata mea soră... a căzut pe mîna unui vulgar crai, a unui donjuan fără scrupule, a unui seducător primejdios. SEBASTIAN, T. 360. Îi venea să alerge să-l prindă de piept pe mizerabilul seducător, să-l pălmuiască, să-i desfigureze chipul acela frumos, înșelător, care făcuse atîtea victime nenorocite. BART, E. 217. Urmăream, precum știi, pe soția mea și pe seducătorul ei. SLAVICI, O. I 385. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTOR: SEDUCĂTOR adjectiv, s. 1. adjectiv captivant, cuceritor, desfătător, fascinant, fermecător, încîntător, răpitor, (rar) subjugător, (franțuzism) șarmant, (învechit) desfătat, (figurat) delicios, hipnotizant, savuros. (Un spectacol seducator.) 2. adjectiv ademenitor, atrăgător, ispititor, îmbietor, tentant. (O perspectivă seducator.) 3. adjectiv atrăgător, (popular și fam.) nurliu, (popular figurat) lipicios. (O femeie seducator.) 4. substantiv, adjectiv ademenitor, amăgitor, înșelător, (rar) momitor, (învechit) balamut, celuitor, prilăstitor, prilesteț. (Un seducator de profesie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR2, -OÁRE, seducători, -oare, adjectiv 1. Care seduce, încîntă, captivează; fermecător, încîntător, captivant. Se credea frumos, seducător și-și dușmănea colegii din teatru. CAMIL PETRESCU, O. II 109. Era băiat frumos, vioi și seducător la vorbă. VLAHUȚĂ, O. A. III 44. • (Adverbial) Pe scenă tînărul... vorbea seducător și romantic. DUMITRIU. B. forme 162. 2. Care exercită o atracție, o tentație (vinovată); ademenitor, ispititor. vezi corupător. Forme diferite ale cuvantului seducator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR, -OÁRE, seducători, -oare, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc.; (persoană) fermecătoare, încântătoare. 2. S. m. Bărbat care abuzează de buna-credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător. – Seduce + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului seducator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR, -OÁRE, seducători, -oare, adjectiv, substantiv 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care seduce, incită, captivează prin aspect, prin fel de a fi etc., (persoană), fermecătoare, încântătoare. 2. S. m. Bărbat care abuzează de buna credință a femeilor, ademenindu-le și seducându-le cu promisiuni înșelătoare; ademenitor, înșelător. – Seduce + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului seducator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR, -OÁRE I. adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care seduce; fermecător; încântător, șarmant. • ademenitor; înșelător. II. substantiv masculin bărbat care săvârșește o seducție. (< seduce + -ător) Forme diferite ale cuvantului seducator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR, -OÁRE adjectiv (adesea s.) Care seduce; fermecător, încântător. ♦ Ademenitor; înșelător. [conform limba franceza séducteur]. Forme diferite ale cuvantului seducator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru seducător: seducător a. care seduce, farmecă: maniere seducătoare. ║ m. cel ce seduce, care induce în eroare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR1 seducatoroáre (seducatoróri, seducatoroáre) Care seduce; în stare să seducă. /a seduce + sufix seducatorător Forme diferite ale cuvantului seducator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru seducător: seducătór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural seducătóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural seducătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru seducător: *seducătór, -oáre adjectiv Care seduce: maniere seducătoare. substantiv Un seducător. Forme diferite ale cuvantului seducator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru seducător: seducătór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural seducătóri; forme singular și plural seducătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SEDUCĂTÓR: SEDUCĂTÓR2 seducatori m. Bărbat care seduce. /a seduce + sufix seducatorător Forme diferite ale cuvantului seducator: seducatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Seducător: Seducător ≠ repugnant, repulsiv, respingător, scârbos Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SEDUCATOR' SedlitzSEDNAsédriesedúcSEDUCĂTÓRSEDÚCESEDÚCERESEDÚCȚIESEDUCȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Seducător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului seducător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un spectacol seducător. O perspectivă seducător. O femeie seducător. Un seducător de profesie. O femeie seducătoroare. Un seducător de minore. SEDUCĂTÓR1 seducătoroáre seducătoróri, seducătoroáre Care seduce; în stare să seducă. /a seduce + sufix seducătorător. SEDUCĂTÓR2 seducători m. /a seduce + sufix seducătorător. |
GRAMATICA cuvântului Seducător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului seducător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Seducător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE seducător? Vezi cuvântul seducător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul seducător?[ se-du-că-tor ] Se pare că cuvântul seducător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Seducător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bengal, bengale, adjectiv în sintagma foc bengal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul seducător are forma: seducătóri
