eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție sector


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Sector [ sec-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU sector PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului sector în mai multe dicționare

Definițiile pentru sector din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR (< limba franceza , latina) substantiv neutru

1. Domeniu sau ramură de activitate.

2. Diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale.

3. Porțiune limitată dintr-o suprafață.
♦ Subîmpărțire administrativă în cadrul unui oraș mare.

4. (matematică) Sector circular = mulțimea punctelor din interiorul unui cerc, situate între două raze.
♦ (tehnic) Organ de mașină cu profilul în formă de substantiv circular.
       • Sector dințat = substantiv cu dantură de angrenaj la periferie, folosit la transmiterea unei mișcări, prin angrenare cu o roată dințată.

5. (economie) Sector economic = ansamblul activităților economice și sociale din economia națională care au caracteristici comune în ce privește natura și destinația bunurilor produse și serviciilor prestate, organizarea și finanțarea producției, procesele tehnologice etc. În mod convențional, activitățile din economia națională sunt împărțite în: substantiv primar (industria extractivă, agricultură, pescuit, exploatarea lemnului), substantiv secundar (industria prelucrătoare, construcțiile) și substantiv terțiar (transporturi, comerț, turism, alte servicii).

6. Sector formal = cuprinde societățile comerciale, reglementate prin lege, instituțiile financiar-bancare și de asigurări, sindicate, partide politice, organizații religioase și alte organizații fără scop lucrativ, reglementate prin lege. Sector informal = cuprinde unitățile cu un nivel redus de organizare, cu un capital mic și bazate în principal pe relații de familie (asociațiile familiale și profesiile libere). Sector instituțional = cuprinde ansamblul unităților instituționale care au un comportament asemănător în ce privește funcția economică principală și sursa de proveniență a resurselor. Sector instituționale sunt: societăți și cvasisocietăți nefinanciare, instituții financiare, societăți de asigurare, administrația privată, administrația publică și menaje (gospodării).

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

SECTÓR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR, sectoare, substantiv neutru

1. (geometrie) Porțiune dintr-un plan, limitată de două raze concurente și de arcul unei curbe cuprins între aceste raze.

2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafețe; porțiune limitată dintr-o suprafață. Aleele erau zvîntate și soarele tăia sectoare luminoase, proaspete, în toate părțile. CAMIL PETRESCU, U. N. 94.
♦ Zonă de acțiune a unei unități militare, porțiune limitată pe un front de război. Sectorul nostru e aproape, trei kilometri în linie dreaptă, prin pădure. C. PETRESCU, Î. II 16. La verb reflexiv:eo treizeci de metri în stînga, începe sectorul căpitanului Cervenco. REBREANU, P. S. 92.
       • Sector mort = suprafață care nu intră în raza proiectilelor, care este ferită de loviturile acestora.
♦ (Învechit) Subîmpărțire administrativă (mai ales într-un oraș), constituind o unitate administrativă; (astăzi) raion.

3. Compartiment, domeniu sau ramură în cadrul unei activități, al unei instituții etc. Sînt secretar de sector și m-am lăudat mereu cu oamenii mei. DAVIDOGLU, M. 62. Producția, în toate sectoarele, e în plină creștere. STANCU, U.R.S.S. 158.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SECTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR, sectoare, substantiv neutru

1. (matematică) Porțiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulțimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei.
♦ (tehnică) Organ de mașină în formă de cerc, de roată (dințată).

2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafețe; porțiune limitată dintr-o suprafață.
♦ Zonă de acțiune a unei unități militare.
♦ Subîmpărțire administrativă în cadrul unui oraș mai mare.

3. Domeniu sau ramură de activitate.

– Din limba franceza secteur, latina sector, -oris.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SECTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR, sectoare, substantiv neutru

1. (matematică) Porțiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulțimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei.
♦ (tehnică) Organ de mașină în formă de cerc, de roată (dințată).

2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafețe; porțiune limitată dintr-o suprafață.
♦ Zonă de acțiune a unei unități militare.
♦ Subîmpărțire administrativă în cadrul unui oraș mai mare.

3. Domeniu sau ramură de activitate.

– Din limba franceza secteur, latina sector, -oris.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

SECTÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR substantiv neutru

1. (matematică) porțiune dintr-un cerc între două raze concurente.
       • piesă sau organ de mașină în formă de sector de cerc.

2. porțiune limitată dintr-o suprafață.
       • (termen militar) zona de acțiune a unei unități.
       • porțiune dintr-un drum care intră în raza unei unități de construcție sau de întreținere.

3. domeniu, ramură de activitate.
       • diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale.
sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție. (< limba franceza secteur, latina sector)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SECTÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR substantiv neutru

1. (matematică) Porțiune dintr-un plan mărginită de două raze concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două raze.
♦ Piesă în formă de sector de cerc.

2. Parte, porțiune limitată dintr-o suprafață.
♦ (termen militar) Zona de acțiune a unei unități.

3. Domeniu sau ramură de activitate.
♦ Diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale.
♦ Sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție. [conform limba franceza secteur, limba rusă sektor, latina sector < secare

– a tăia].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

SECTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SECTOR:
SECTOR s.

1. porțiune, regiune, zonă. (Un sector bine delimitat.)

2. parte, porțiune. (Un sector al pieței era destinat desfacerii brînzeturilor.)

3. cvartal, microraion. (Un sector într-un oraș.)

4. branșă, disciplină, domeniu, ramură, specialitate. (În ce sector activează?)

5. domeniu, (figurat) teren. (sector artei, sector științei.)

6. arie, compartiment, domeniu, sferă. (sector de aplicare.)

7. cadru, cerc, cîmp, domeniu, sferă, tărîm, zonă. (sector de preocupări.)

8. domeniu, resort, serviciu. (În sector public s-au făcut mari progrese.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

sector
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru sector:
sector, sectoare substantiv neutru (termen militar, deț.) porțiune dintr-o incintă sau un teren ce aparține unei unități militare sau unui penitenciar, de curățenia căruia se ocupă un militar sau un deținut desemnat de comandanți sau gardieni.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

SECTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR2 sectoroáre n.

1) Subdiviziune administrativ-teritorială într-un oraș.

2) Domeniu de activitate; compartiment. sector economic.

3) Zonă de acțiune a unei unități militare. /<fr. secteur, latina sector, germana Sektor
Forme diferite ale cuvantului sector: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

sector
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sector:
sector n.

1. geometrie porțiunea cercului coprinsă între două raze și un arc;

2. instrument de astronomie;

3. porțiunea unei fortificațiuni sau a unui teritoriu de sub ordinele unui comandant particular.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SECTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SECTÓR:
SECTÓR1 sectoroáre n. matematică Porțiune dintr-un plan limitat de două raze și de arcul dintre ele. sector de cerc. /<fr. secteur, latina sector, germana Sektor
Forme diferite ale cuvantului sector: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

sector
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sector:
sectór substantiv neutru, plural sectoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sector
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sector:
sectór substantiv neutru, plural sectoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SECTOR'
secționatórsecționézsecționórSECȚIÚNESECTÓRsectoriálSECTORÍSTsectorizásectorizáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sector
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sector dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Un sector bine delimitat.
Un sector al pieței era destinat desfacerii brînzeturilor.
Un sector într-un oraș.
În ce sector activează? 5.
Sector artei, sector științei.
Sector de aplicare.
Sector de preocupări.
În sector public s-au făcut mari progrese.
Un sector al pieței era destinat desfacerii brânzeturilor.
Un sector într-un oraș.
Sector de aplicare.
Sector de preocupări.
În sectorul public s-au făcut mari progrese.
SECTÓR2 sectoroáre n.
Sector economic.
SECTÓR1 sectoroáre n.
Sector de cerc.

GRAMATICA cuvântului sector?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sector.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sector poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul sector sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul sector are forma: sectoáre
VEZI PLURALUL pentru sector la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE sector?
Vezi cuvântul sector desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sector?
[ sec-tor ]
Se pare că cuvântul sector are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL sector
Inţelegi mai uşor cuvântul sector dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Circular = mulțimea punctelor din interiorul unui cerc, situate între două raze
Dințat = substantiv cu dantură de angrenaj la periferie, folosit la transmiterea unei mișcări, prin angrenare cu o roată dințată
Economic = ansamblul activităților economice și sociale din economia națională care au caracteristici comune în ce privește natura și destinația bunurilor produse și serviciilor prestate, organizarea și finanțarea producției, procesele tehnologice etc
Formal = cuprinde societățile comerciale, reglementate prin lege, instituțiile financiar-bancare și de asigurări, sindicate, partide politice, organizații religioase și alte organizații fără scop lucrativ, reglementate prin lege
Informal = cuprinde unitățile cu un nivel redus de organizare, cu un capital mic și bazate în principal pe relații de familie asociațiile familiale și profesiile libere
Instituțional = cuprinde ansamblul unităților instituționale care au un comportament asemănător în ce privește funcția economică principală și sursa de proveniență a resurselor
Sector mort = suprafață care nu intră în raza proiectilelor, care este ferită de loviturile acestora
♦ sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție
♦ Sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sector

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ceară de albine?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
paraziți la plural
centru în care un grup de agitatori duc muncă de lămurire cu cetățenii în unele probleme de actualitate
ceară de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor
excepțional, neasemuit, neîntrecut
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app