|
Scufă [ scu-fă ] VEZI SINONIME PENTRU scufă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scufa în mai multe dicționareDefinițiile pentru scufa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCUFĂ: SCÚFĂ, scufe, substantiv feminin 1. Scufie (1). Aș verb reflexiv:ea să fiu un biet bunic... Să rîd cu ei, copilăros, Cînd moțăind mi-atîrnă-n jos Al scufei mele ciucur. IOSIF, PATR. 30. Soarele-i amiazi, și d-ta tot în halat și cu scufa de noapte? ALECSANDRI, T. I 409. 2. Scufie (2). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru scufă: scúfă (-fe), substantiv feminin – Bonetă, tichie. limba neogreacă σϰοῦφος (Candrea). – derivat scufie (mr. scufie), substantiv feminin (scufă), din limba neogreacă σϰούφια (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 697; Gáldi 249), conform albaneză skufië, limba turcă iskufie și REW 2024. Este dubletul lui coif. Forme diferite ale cuvantului scufa: scufa-fe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scufă: scúfă (Muntenia) forme, plural e și scufíe (Moldova) forme (limba neogreacă skúfia și skúfos, despre italiana scuffia. vezi coĭf). Bonetă p. copil, bolnavi, bătrîni și femei. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCUFĂ: SCUFĂ substantiv bonetă, căciuliță, scufiță, tichie, (Transilvania, Banat și Bucovina) ceapsă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scufă: scufă forme căciuliță de noapte. [Abstras din scufie]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCUFĂ: SCÚFĂ, scufe, substantiv feminin Scufie. – Din limba neogreacă skúfos. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCUFĂ: SCÚFĂ, scufe, substantiv feminin Scufie. – Din limba neogreacă skúfos. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scufă: scufă substantiv BONETĂ. BONEȚICĂ. SCUFIE. SCUFIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scufă: scúfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat scúfei; plural scúfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scufă: scúfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat scúfei; plural scúfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCUFĂ: SCÚFĂ substantiv verbal tichie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCUFA' SCUAMÁTAscuamósSCUÁRSCUDSCÚFĂSCUFÍEscufiérSCUFÍȚĂscufiúță |
GRAMATICA cuvântului SCUFĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scufă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SCUFĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scufă? Vezi cuvântul scufă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scufă?[ scu-fă ] Se pare că cuvântul scufă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SCUFĂ |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fizică; în sintagmele particulă beta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|