 | as |
|
| Scrupul [ scru-pul ] VEZI SINONIME PENTRU scrupul PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scrupul în mai multe dicționareDefinițiile pentru scrupul din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL, scrupule, substantiv neutru Rezervă în felul de comportare al cuiva, izvorîtă dintr-un sentiment foarte dezvoltat al cinstei, al moralei, al corectitudinii și al datoriei. Unul din scrupulele lui Eminescu – devenit aproape idee fixă – pare să fi fost întotdeauna acela de a nu împovăra pe ai săi cu întreținerea lui. CĂLINESCU, E. 158. Nu principiile, dar chiar simple scrupule politice îi par niște fleacuri, niște nimicuri demne de copii, iar nu de oameni serioși. GHEREA, ST. Hristos I 342. • (Poetic) Orice scrupul tăcu în sufletul lui. BOLINTINEANU, O. 453. • locuțiune adjectiv și adverb Fără (sau lipsit de) scrupul (sau scrupule) = fără nici o considerație morală cînd este vorba de atingerea scopului; lipsit de moralitate, incorect. Sînt lipsiți de orice scrupule, adevărat – observă și Predeleanu. REBREANU, R. I 263. Un critic are și el dreptul și chiar mai multe drepturi încă Să dea-n vileag pe toți aceia care fără scrupul și sfială Denaturează poezia. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 9. E un plastograf, un falșificator de polițe, om fără cel mai mic scrupul. GHEREA, ST. Hristos I 342. Ambițios, fără scrupule... se ilustră chiar din prima legislatură. VLAHUȚĂ, O. A. III 45. – plural și: scrupuluri (REBREANU, R. II 51). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL, scrupule, substantiv neutru Sentiment foarte dezvoltat al cinstei, al moralei, al corectitudinii, al datoriei, manifestat în acțiunile, în munca, în realizările cuiva. • locuțiune adjectiv și adverb Fără (sau lipsit de) scrupul (sau scrupule) = (care se comportă, acționează) fără a ține seamă de niciun considerent moral în atingerea unui scop. -O- Expresia: A-și face scrupule = a se frământa, a-și pune probleme de conștiință în fața unei dificultăți, a unei alternative. – Din limba franceza scrupule, latina scrupulum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL, scrupule, substantiv neutru Sentiment foarte dezvoltat al cinstei, al moralei, al corectitudinii, al datoriei, manifestat în acțiunile, în munca, în realizările cuiva. • locuțiune adjectiv, adverb Fără (sau lipsit de) scrupul (sau scrupule) = (care se comportă, acționează) fără a ține seamă de nici un considerent moral în atingerea unui scop. • Expresia: A-și face scrupule = a se frământa, a-și pune probleme de conștiință în fața unei dificultăți, a unei alternative. – Din limba franceza scrupule, latina scrupulum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL substantiv neutru Sentiment dezvoltat al cinstei, al onoarei, al datoriei. ♦ Fără (sau lipsit de) scrupule = fără nici un considerent moral, imoral; incorect. ♦ Exactitate, precizie în acțiuni, în lucrări. [< limba franceza scrupule, italiana scrupolo, conform latina scrupulus – piatră mică]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scrupul: scrupul n. 1. neliniștea conștiinței care privește ca o greșală gravă una foarte ușoară; 2. mare exactitate în împlinirea datoriilor sale; 3. figurat urmă de dificultate ce rămâne în spirit după limpezirea unei chestiuni sau afaceri: are încă oarecare scrupule. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL scrupule n. Sentiment foarte dezvoltat al onoarei, al corectitudinii, al moralei, al datoriei manifestat în viața zilnică. • Fără scrupul (sau lipsit de scrupul, sau scrupule) (care acționează) fără a ține cont de nici un fel de norme morale. /<fr. scrupule Forme diferite ale cuvantului scrupul: scrupule Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SCRUPUL: SCRÚPUL substantiv neutru sentiment dezvoltat al cinstei, al corectitudinii, al onoarei. ♦ fără (sau lipsit de) scrupule = fără nici un considerent moral în atingerea unui scop; imoral, incorect. (< limba franceza scrupule, latina scrupulum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scrupul: * scrúpul n., plural e (latina scrúpulus, dim. despre scrupu, peatra ascuțită, grijă. vezi scrupos). Mare simt îl onestitățiĭ, al moralitățiĭ, al corectitudiniĭ, al datoriiĭ: om plin de scrupul, om fără scrupule. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scrupul: scrúpul substantiv neutru, plural scrúpule Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scrupul: scrúpul substantiv neutru, plural scrúpule Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCRUPUL' scruntăríescruntărírescrupáscrupósSCRÚPULSCRUPULÓSSCRUPULOZITÁTESCRÚPULUMSCRUTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scrupul Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scrupul dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SCRÚPUL scrupule n. • Fără scrupul sau lipsit de scrupul, sau scrupule care acționează fără a ține cont de nici un fel de norme morale. |
GRAMATICA cuvântului scrupul? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scrupul. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scrupul poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE scrupul? Vezi cuvântul scrupul desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scrupul?[ scru-pul ] Se pare că cuvântul scrupul are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL scrupul Inţelegi mai uşor cuvântul scrupul dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb Fără sau lipsit de scrupul sau scrupule = fără nici o considerație morală cînd este vorba de atingerea scopului; lipsit de moralitate, incorect locuțiune adjectiv și adverb Fără sau lipsit de scrupul sau scrupule = care se comportă, acționează fără a ține seamă de niciun considerent moral în atingerea unui scop -O- Expresia: A-și face scrupule = a se frământa, a-și pune probleme de conștiință în fața unei dificultăți, a unei alternative locuțiune adjectiv, adverb Fără sau lipsit de scrupul sau scrupule = care se comportă, acționează fără a ține seamă de nici un considerent moral în atingerea unui scop A-și face scrupule = a se frământa, a-și pune probleme de conștiință în fața unei dificultăți, a unei alternative ♦ Fără sau lipsit de scrupule = fără nici un considerent moral, imoral; incorect ♦ fără sau lipsit de scrupule = fără nici un considerent moral în atingerea unui scop; imoral, incorect |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cine bate oare la fereastra mea? a bate la ușa cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul scrupul are forma: scrúpule
