 | as |
|
| Scriitor [ scri-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU scriitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scriitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru scriitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR2, -OÁRE, scriitori, -oare, substantiv masculin și forme 1. Autor de opere literare; prozator, poet, dramaturg. Scriitorii sînt cei mai ideali prietini ai noștri. SADOVEANU, O. VI 432. De la scriitori se așteaptă în primul rînd transformările sociale și crearea omului nou. SAHIA, U.R.S.S. 191. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea, pentru el, bătrînul dascăl? EMINESCU, O. I 133. 2. (Numai la masculin, astăzi rar) Funcționar de cancelarie care copiază sau redactează acte, scrisori oficiale; copist. Am aflat de ieri, de la un prieten care-i scriitor la judecătorie. REBREANU, I. 107. Domnul Ghiță, scriitorul de la subprefectură, jucase toată noaptea cărțile la crîșma lui Tănase Berechet. BUJOR, S. 36. Erau silite a danța numai cu scriitorul satului. NEGRUZZI, S. I 105. ♦ (În trecut) Persoană în slujba domnitorului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar. vezi diac, grămătic, logofăt. Vodă intră în camara lui obișnuită, unde... avea plăcere să poruncească diacilor să scrie... La o parte erau mesuțele pentru scriitori. SADOVEANU, forme J. 308. Cea mijlocie grăi: De m-ar lua pe mine scriitorul împăratului, toată curtea i-o aș îmbrăca cu un fus de tort. RETEGANUL, P. II 22. Dară pentru că nu știa ce feli de pasăre îi aceasta, dete poroncă scriitorilor săi să trimeată cărți pin toată lumea. SBIERA, P. 69. 3. (Popular) Desenator, pictor. Iară fața mi-o voi da La Turda la rumenele, Părul la făcut inele, Ochișori la scriitori. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 236.- Variantă: scrietór, -oáre (SLAVICI, O. I 304) substantiv masculin și forme Forme diferite ale cuvantului scriitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR, -OÁRE, scriitori, -oare, substantiv masculin, substantiv neutru 1. S. m. și forme Autor de opere literare. 2. S. m. Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană in slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar; diac, logofăt. 3. substantiv neutru (învechit) Masă de scris; birou. [ pronunție: scri-i-] – Scrie + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului scriitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR, -OÁRE, scriitori, -oare, substantiv 1. S. m. și forme Autor de opere literare. 2. S. m. Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar; diac, logofăt. 3. substantiv neutru (învechit) Masă de scris; birou. [ pronunție: scri-i-] – Scrie + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului scriitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scriitor: scriítor, -oáre substantiv (dim. • scriător, • scrietor, de unde scriitor, despre a scrie cu sufix -ător). Copist, cel care scrie acte pin cancelariĭ. Redactor saŭ reporter: scriitor la un ziar politic. Autor de opere literare saŭ științifice: mariĭ scriitorĭ aĭ uneĭ țărĭ. Forme diferite ale cuvantului scriitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR scriitoroáre( scriitoróri, scriitoroáre) m. și forme 1) Autor de opere literare. 2) învechit Slujbaș care scria acte, petiții, scrisori. 3) învechit Secretar al domnitorului sau al unui alt demnitar de stat. [silabe scri-i-] /a scrie + sufix scriitortor Forme diferite ale cuvantului scriitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCRIITOR: SCRIITOR s. 1. literat, (rar) condeier, (învechit) literator, (latinism învechit) scriptor. (Un mare scriitor.) 2. autor. (scriitor meu preferat.) 3. (istorie) diac, grămătic, logofăt, pisar, scrib, uricar. (scriitor în cancelariile din țările române.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR1, scriitoare, substantiv neutru (Învechit, neobișnuit) Masă de scris, birou. M-am dus la scriitorul meu și am scris lui Ipolit. NEGRUZZI, S. I 52. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitor m. 1. cel ce scrie, copist; 2. cel ce scrie opere, autor. ║ n. masă de scris, biurou. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitór (persoană) substantiv masculin (silabe scri-i-), plural scriitóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitór2 (obiect) (învechit) (scri-i-) substantiv neutru, plural scriitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitór (obiect) substantiv neutru (silabe scri-i-), plural scriitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitór1 (persoană) (scri-i-) substantiv masculin, plural scriitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCRIITÓR: SCRIITÓR substantiv verbal autor, birou, desenator, pictor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scriitor: scriitor substantiv verbal AUTOR. BIROU. DESENATOR. PICTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCRIITOR' SCRÍESCRÍERESCRIETORscriitoáreSCRIITÓRSCRIITORÁȘSCRIITORICÉSCSCRIITORÍESCRIITORÍME |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scriitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scriitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un mare scriitor. Scriitorul meu preferat. Scriitor în cancelariile din țările române. SCRIITÓR scriitoroáre scriitoróri, scriitoroáre m. [silabe scri-i-] /a scrie + sufix scriitortor. Un mare scriitor. Scriitor meu preferat. Scriitor în cancelariile din țările române. |
GRAMATICA cuvântului scriitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scriitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scriitor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scriitor? Vezi cuvântul scriitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scriitor?[ scri-i-tor ] Se pare că cuvântul scriitor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scriitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune accentul pe ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul scriitor are forma: scriitóri
