 | as |
|
| Scotoci [ sco-to-ci ] VEZI SINONIME PENTRU scotoci PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scotoci în mai multe dicționareDefinițiile pentru scotoci din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a scotoci (forma la infinitiv) A scotoci conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCOTOCI: SCOTOCÍ, scotocesc, verb IV. 1. intranzitiv A răscoli lucrurile aflate laolaltă, cu scopul de a căuta și de a găsi un obiect. Începe să scotocească în buzunarul paltonului. SADOVEANU, O. I 336. Scotoci în sacul de piele și aruncă jos în iarbă un ban galben. C. PETRESCU, S. 41. Scotocind prin lăzile din antreu, a dat peste un roman. REBREANU, R. I 61. • tranzitiv (Complementul indică locul unde se răscolește) Sevastița și Marghioala au scotocit fundul grădinii și au dat de niște brebenei plăpînzi. vezi limba română septembrie 1953, 18. Se întorceau... încîntați, după ce bătuseră dealurile și scotociseră viroagele, pînă adînc, în luminișurile codrilor. C. PETRESCU, R. DR. 35. L-am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e și nu e. CARAGIALE, O. I 127. (figurat) Întrebă repede, scotocindu-i fața cu privirea. DUMITRIU, P. forme 51. Toată viața lui... fu scotocită și scoasă la iveală. VLAHUȚĂ, O. A. III 6. ♦ tranzitiv A căuta ceva printre alte lucruri. Se dădu îndărăt, scotocindu-și tocul revolverului. DUMITRIU, N. 123. Să scotocim în peșterile Dordoniei siluete de fiare antideluviene. ODOBESCU, S. III 166. • reflexiv (Despre persoane) Melchior se scotoci prin buzunare după țigări și întinse pachetul către Carol. vezi limba română februarie 1952, 143. Se scotoceau în buzunări sau în sîn. DUMITRIU, N. 7. Moș Matei se scotoci în chimir să-i dea ceva de cheltuială. MIRONESCU, S. A. 81. 2. tranzitiv (Rar) A scoate ceea ce a mai rămas, adunînd cu atenție toate resturile. [Iapa] scotocea și ea, pe ici pe colea, iarba rămasă prin îndoiturile mai adîncate... ale poienii. HOGAȘ, M. N. 63. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCOTOCI: SCOTOCI verb 1. a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a umbla, (popular) a scociorî, (învechit și regional) a scodoli, a scorbeli, (regional) a bodicăi, a corleși, a cotili, a hojbăi, a scobîrlăi, (Moldova) a bîrcîi, (Bucovina) a boltăi, (prin Olt.) a bulduși, (prin Banat) a burfăi, (Banat) a cobîrlui, (Moldova și Bucovina) a cociobăi, (Muntenia) a scofeli, (învechit) a scorteli. (Nu mai scotoci prin lucrurile mele.) 2. (rar) a se scobi, a se scurma. (Se scotoci prin buzunare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCOTOCI: SCOTOCÍ, scotocesc, verb IV. tranzitiv, intranzitiv și reflexiv A (se) căuta, a (se) cerceta cu de-amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCOTOCI: SCOTOCÍ, scotocesc, verb IV. tranzitiv intranzitiv și reflexiv A (se) căuta, a (se) cerceta cu de-amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scotoci: scotocí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele scotocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea scotoceá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural scotoceáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scotoci: scotocí (a scotoci) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele scotocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea scotoceá; conjunctiv prezent 3 să scotoceáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCOTOCI: SCOTOCÍ verb vezi ațâța, înteți, înviora, râcâi, scormoni, scurma. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scotoci: scotoci verb vezi AȚÎȚA. ÎNTEȚI. ÎNVIORA. RÎCÎI. SCORMONI. SCURMA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCOTOCI' SCOTÍSTSCOTLANDSCOTOCEÁLĂscotocéscSCOTOCÍscotocílăSCOTOCÍRESCOTOCÍTSCOTOCITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scotoci Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scotoci dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Nu mai scotoci prin lucrurile mele. Se scotoci prin buzunare. Scotocí a scotoci verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele scotocésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea scotoceá; conjunctiv prezent 3 să scotoceáscă. Se scotoci prin buzunare. |
GRAMATICA cuvântului scotoci? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scotoci. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scotoci poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE scotoci? Vezi cuvântul scotoci desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scotoci?[ sco-to-ci ] Se pare că cuvântul scotoci are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scotoci |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tranzitiv în expresie a o zbughi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
