|
Scînteiere [ scîn-te-ie-re ] VEZI SINONIME PENTRU scînteiere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scinteiere în mai multe dicționareDefinițiile pentru scinteiere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCÎNTEIERE: SCÎNTEIÉRE, scînteieri, substantiv feminin Acțiunea de a scînteia și rezultatul ei; lumină vie, intermitentă (iradiată sau reflectată). Pe undele negre tremurau uneori scînteieri de lumină. DUNĂREANU, CH. 233. Subt mîngîierile acelorași adieri, fînațul adînc se mlădia în valuri molatice, scînteieri de rouă, aprinsă în lumină de soare. HOGAȘ, M. N. 151. • figurat Catrina închise pe jumătate ochii, lunecînd spre Ruset scînteierea lor de smoală topită. SADOVEANU, Z. C. 153. – Variantă: schinteiére (MACEDONSKI, O. I 29) substantiv feminin[1] Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCÎNTEIERE: SCÎNTEIERE s. 1. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scînteie, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare, (rar) licăriș, sclipitură, zare, (popular și fam.) sclipet, (învechit) scăpărătură. (O scinteiere de lumină.) 2. (fizică) scintilație, sclipire. 3. lucire, sclipire, sticlire, strălucire, (rar) străluciu, străluminare, (învechit) lucoare, strălucoare. (scinteiere diamantului.) 4. licărire, lucire, scăpărare, sclipire, sticlire, strălucire. (O ciudată scinteiere a ochilor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCINTEIERE' SCÎNDURÚȘĂscînduruțăSCÎNTEIÁSCÎNTÉIESCÎNTEIÉRESCÎNTEIETÓRscînteindSCÎNTEIOÁRĂSCÎNTEIÓS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SCÎNTEIERE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scînteiere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O scÎnteiere de lumină. ScÎnteiere diamantului. O ciudată scÎnteiere a ochilor. |
GRAMATICA cuvântului SCÎNTEIERE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scînteiere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SCÎNTEIERE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scînteiere? Vezi cuvântul scînteiere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scînteiere?[ scîn-te-ie-re ] Se pare că cuvântul scînteiere are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Când va crește păr în palmă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|