 | as |
|
| Scînteie [ scîn-te-ie ] VEZI SINONIME PENTRU scînteie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scinteie în mai multe dicționareDefinițiile pentru scinteie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCÎNTEIE: SCÎNTÉIE, scîntei, substantiv feminin 1. Părticică solidă incandescentă care sare din foc, dintr-un corp aprins, din ciocnirea a două corpuri dure sau însoțește o descărcare electrică. Noianul de făcări de la răsărit se învolbură mai năprasnic... O vîltoare de scîntei se ridică în văzduh, risipindu-se într-o vijelie de stele căzătoare. REBREANU, R. II 107. O cracă trosnește, se rupe arzînd, Scîntei prin ceață se văd plutind. BELDICEANU, P. 60. Scînteile... de soare sărutate Se schimbă-n doi feciori, Drăgălași ca două flori. BOLINTINEANU, O. 91. • Scînteie electrică vezi electric. • Expresia: A i se face (cuiva) scîntei pe dinaintea ochilor, se zice cînd cineva primește o lovitură puternică (și are senzația că vede scîntei); a vedea stele verzi. Cînd sar odată voinicește de pe-un mal nalt în știoalnă, din greșeală, drept cu fața-n jos, numai scîntei mi s-au făcut pe dinaintea ochilor de durere. CREANGĂ, A. 61. A se învăța (sau a se deprinde) ca țiganul cu scînteia = a se deprinde cu răul. • figurat (Sugerînd ideea de lumină) Pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesînd cu recile-i scîntei O mreajă de văpaie. EMINESCU, O. I 186. Cîmpia i se înfățișează luminată de scînteile strălucitoare ale licuricilor. ODOBESCU, S. III 20. (Sugerînd ideea de strălucire) În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei. EMINESCU, O. I 289. Te mai rog... să-mi împrumuți măcar o dată carul cu boii, s-aduc niște lemne din pădure la nevastă și la copii, că n-au scînteie de foc în vatră, sărmanii! CREANGĂ, P. 45. 2. figurat Fapt, aparent neînsemnat, care declanșrază o acțiune sau un sentiment. O noapte de acele ce nu le poți uita, Care aprind în suflet scînteie de iubire. ALECSANDRI, P. I. 133. ♦ Părticică neînsemnată (din ceva); fărîmă, pic. Scînteie de talent, Scînteie de geniu. ▭ Țugulea scăpase cu o scînteie de viață, căci frații nu-l omorîse de tot. ISPIRESCU, L. 329. – Variantă: schintéie (ISPIRESCU, L. 201, NEGRUZZI, S. I 154) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SCÎNTEIE: SCÎNTEIE substantiv 1. Scîntee (Dm; Arh; 17 A III 143, V 209) etc. 2. Scîntei, Toader (16 A 11 22); Scântei, vezi, mold. (BCI IV 128). 3. Scîntea (Ștef). 4. Scintéa, Sandu (AO XVII 327). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scînteie: scînteie substantiv verbal FĂRÎMĂ. FIR. GAROAFĂ DE CÎMP. GAROAFĂ SĂLBATICĂ. GAROFIȚA. PIC. PICĂTURĂ. PIȘCĂTURĂ. SCÎNTEIOARĂ. SCÎNTEIUȚĂ. STROP. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCINTEIE' SCÎNDURÍȚĂSCÎNDURÚȘĂscînduruțăSCÎNTEIÁSCÎNTÉIESCÎNTEIÉRESCÎNTEIETÓRscînteindSCÎNTEIOÁRĂ |
GRAMATICA cuvântului scînteie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scînteie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scînteie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scînteie? Vezi cuvântul scînteie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scînteie?[ scîn-te-ie ] Se pare că cuvântul scînteie are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL scînteie Inţelegi mai uşor cuvântul scînteie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA se învăța sau a se deprinde ca țiganul cu scînteia = a se deprinde cu răul |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a zbura sau a face să zboare pe cineva de undeva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
