eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție scapatare


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Scăpătare [ scă-pă-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU scăpătare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului scapatare în mai multe dicționare

Definițiile pentru scapatare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTÁRE, scăpătări, substantiv feminin Acțiunea de a scăpăta și rezultatul ei.

1. (Rar) Asfințit, apus, scăpătat. Mă culc după scăpătare, Mă scol soare cînd răsare. TEODORESCU, P. P. 453.

2. (Învechit) Decădere morală sau fizică. Se vede că de cînd pe bietul Orfeu l-a luat Offenbach în răspăr, însăși fiarele, scîrbite de a vedea scăpătarea gustului artistic... și-au luat lumea în cap. ODOBESCU, S. III 100. Cînd îi veni bătrînețea, La rîșniță el fu pus, Unde, prost, în scăpătare, De tatăl său... El aminte și-a adus. ALEXANDRESCU, P. 37.

3. Starea celui care a scăpătat; sărăcie. Cînd ajungem în rea stare și în verb reflexiv:eo scăpătare... și slujnicile din casă Negonite fug, ne lasă. PANN, P. vezi II 156.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SCĂPĂTARE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTÁRE scapatareări forme

1) vezi A SCĂPĂTA.

2) învechit Pierdere a calităților morale sau/și fizice; degenerare. /v. a scăpăta
Forme diferite ale cuvantului scapatare: scapatareări

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

scăpătare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scăpătare:
scăpătare substantiv verbal APUS. ASFINȚIRE. ASFINȚIT. DECADENȚA. DECĂDERE. DECLIN. MIZERIE. REGRES. SĂRĂCIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SCĂPĂTARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTARE substantiv ruinare, sărăcire, (învechit) mișelire, (familial) decavare. (scapatare unui om bogat.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SCĂPĂTARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a scăpăta și rezultatul ei.

– vezi scăpăta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SCĂPĂTARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a scăpăta și rezultatul ei.

– vezi scăpata.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

scăpătare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scăpătare:
scăpătare forme

1. apunerea soarelui;

2. figurat decadență, declin.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

scăpătare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scăpătare:
scăpătáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat scăpătării; plural scăpătări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

scăpătare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scăpătare:
scăpătáre (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat scăpătắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

SCĂPĂTARE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCĂPĂTARE:
SCĂPĂTÁRE substantiv verbal sărăcire.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'SCAPATARE'
scăpărúșăSCĂPÁTSCĂPĂTÁSCĂPĂTĂCIÚNESCĂPĂTÁRESCĂPĂTÁTSCĂPĂTÍȘSCĂPĂTÓRSCĂPĂTÚRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SCĂPĂTARE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scăpătare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
SCĂPĂTÁRE scĂpĂtareări forme 1 vezi A SCĂPĂTA.
ScĂpĂtare unui om bogat.

GRAMATICA cuvântului SCĂPĂTARE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scăpătare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SCĂPĂTARE poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul SCĂPĂTARE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul scăpătare are forma: scăpătări
VEZI PLURALUL pentru SCĂPĂTARE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE scăpătare?
Vezi cuvântul scăpătare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scăpătare?
[ scă-pă-ta-re ]
Se pare că cuvântul scăpătare are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SCĂPĂTARE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a-i căuta cuiva în coarne?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
parte din veniturile unui buget, constituită ca rezervă în scopul acoperirii unor cheltuieli neprevăzute sau în cazul nerealizării integrale a veniturilor
groapă este improbabilă cihac
a răsfăța pe cineva
a umbla fără nici un rost, fără nici un scop, a fi haimana; a hoinări
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app