 | as |
|
| Scafă [ sca-fă ] VEZI SINONIME PENTRU scafă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului scafa în mai multe dicționareDefinițiile pentru scafa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCÁFĂ, scafe, substantiv feminin 1. Strachină de lemn scobit; găvan. Moș Căpățînă așeză la mijloc scafa cu mojdei. HOGAȘ, M. N. 196. În scafe se face mojdei. În scafele mari se spală blidele. ȘEZ. VIII 89. ♦ Căuș de lemn sau de metal cu care se ia făină, grăunțe etc. Să vii la bordeiul meu Să te miluiesc și eu... c-o scafă de tărîță, Să știi că ț-am fost drăguță. ȘEZ. XX 68. 2. Suprafață curbă sau cu muluri, care racordează fața unui perete cu fața inferioară a tavanului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru scafă: scáfă forme, plural e (limba neogreacă skáfi, vgr. skáphe, albie, troacă, copaĭe. Cp. cu pălărie). Ps. S. ș.a. Cupă. Azĭ. Banat și estoniană Blid de lemn (strachină, străchioară) de pisat usturoĭ ș.a. Căuș: o scafă de tărîță (Șez. 32, 68). Țeastă, scăfîrlie. – Dim. scăfiță, plural e. vezi coboc, găvan, hîrgăŭ, ispol. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCÁFĂ scafae forme 1) Strachină de lemn. 2) Căuș cu mâner folosit pentru a lua făină, grăunțe etc. 3) Suprafață curbă care face racordul între pereți și tavan sau între pereți și podeaua unei încăperi. 4) Ansamblu ornamental aplicat pe tavan pentru a ascunde vederii corpurile de iluminat. /<ngr. skáfi Forme diferite ale cuvantului scafa: scafae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCÁFĂ, scafe, substantiv feminin 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. (arhitectură) Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din limba neogreacă skáfi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCÁFĂ, scafe, substantiv feminin 1. Căuș. ♦ Strachină (mare) de lemn scobit; găvan. 2. (arhitectură) Suprafață curbă sau cu muluri care face racordarea între pereții și tavanul unei încăperi sau între pereți și podea. 3. Piesă (de ceramică, din beton etc.) cu care se execută scafele (2). – Din limba neogreacă scáfi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru scafă: scafă substantiv verbal ALBIE. CARAPACE. CĂPĂȚÎNĂ. CEAȘCĂ. CRANIU. CUPĂ. CURS. CUTIE CRANIANĂ. DISC. HÎRCĂ. MATCĂ. PAHAR. PLATOU. SCĂFÎRLIE. TALER. TALGER. TAS. TEICĂ. TIGVĂ. ȚEASTĂ. VAD. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCAFĂ s. 1. cauc, căuș, (Transilvania) șuflă, lingură de scos. (Cu scafa se scot cerealele din sac.) 2. găvan. (scafa în care se pun bucatele.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru scafă: scafă forme Moldova strachină de lemn: în scafe se face mujdeiu. [greacă bizantin SKAPHÈ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCÁFĂ s. 1. vezi căuș. 2. găvan. (scafa în care se pun bucatele.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru scafa: scafá verb I (învechit) 1. a scobi cu dalta; a găuri. 2. a cizela. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SCAFĂ: SCAFĂ, Bucur (Ocina); Scăfești substantiv (DG), substantiv Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru scafă: scáfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat scáfei; plural scáfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru scafă: scáfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat scáfei; plural scáfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SCAFA' SCĂDERESCADRÓNSCĂENISCAEVOLASCÁFĂșcăfălánSCAFÁLDscăfălíescafandreríe |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL scafă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului scafă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SCÁFĂ scafăe forme 1 Strachină de lemn. Cu scafă se scot cerealele din sac. Scafă în care se pun bucatele. Scafă în care se pun bucatele. |
GRAMATICA cuvântului scafă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului scafă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul scafă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE scafă? Vezi cuvântul scafă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul scafă?[ sca-fă ] Se pare că cuvântul scafă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL scafă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma hârtie de calc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul scafă are forma: scáfe
