 | as |
|
| Sărman [ săr-man ] VEZI SINONIME PENTRU sărman PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sarman în mai multe dicționareDefinițiile pentru sarman din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN, -Ă, sărmani, -e, adjectiv 1. Lipsit de bunurile materiale necesare vieții; sărac. Nu crede tu că scapi, că nu ești sărman, cum zici. DUMITRIU, N. 161. Mă vede că-s o văduvă sărmană și c-o casă de copii. CREANGĂ, P. 28. • (Substantivat) Mîncarea lui să fie ca a unui sărman supus al împărăției. SADOVEANU, despre P. 19. Soțul tău se vede după față că e un sărman și el. VISSARION, B. 183. Lumea întreagă are tot o poveste... strîmbătatea care se lăcomește la bunul altuia și sărmanul care sfarmă funia ce-l strînge. RUSSO, O. 28. 2. (Regional) Orfan. Cănuță a rămas sărman de părinți tocmai cînd se făcuse copil de-nvățătură. CARAGIALE, O. I 323. 3. (Exprimă o stare afectivă, de obicei compătimire, față de cineva sau de ceva) Biet, sărac, nenorocit. De atunci sărmanul Stoicea crescuse pe la pragurile tuturor, – copil din flori și de pripas. GALACTION, O. I 45. Din sărmana noastră viață, am dura roman întreg. EMINESCU, O. I 157. O sărmană păsărică a picat moartă sub stejar. ODOBESCU, S. III 36. Să poci trece Dunărea La sărmana mîndruța. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 131. • (Substantivat) Am fost să-mi văd ocolul meu de vite. – Sărmanele, duc lipsă de nutreț. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 20. Ar trebui să avem milă de dînșii, că și ei, sărmanii, sînt oameni. CREANGĂ, P. 209. Căpitane Pavele, Unde-ți duci cătanele? – Da, la foc, sărmanele! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 302. – Variante: sărimán, -ă (NEGRUZZI, S. I 146, RUSSO, S. 131), sirimán, -ă (ISPIRESCU, U. 107), sîrmán, -ă (KOGĂLNICEANU, S. 65, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 433) adjectiv Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMAN adjectiv, s. 1. adjectiv, substantiv calic, necăjit, nevoiaș, sărac, (livresc) mizer, (rar) mofluz, (învechit și popular) neajuns, neavut, pirpiriu, (popular și fam.) nepricopsit, (popular) sărăcan, (învechit și regional) mișel, slăbănog, (regional) misăricios, oarfăn, obielos, pămîntit, (Banat) bedaș, (învechit) measer, neputernic, neputincios, siromah, (familial figurat și deprindere) păduchios. (E un biet om sarman care trebuie ajutat.) 2. adjectiv biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, (livresc) mizer, pauper, (popular) nemernic, păcătos, sărăcan, (învechit și regional) ticăit, ticălos, (prin Muntenia și Olt.) săget, (învechit) cainic, mișel, mișelos. (Un sarman țăran; sarmanul de mine!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sărman: sărmán, -ă adjectiv (din maĭ vechĭu sîrman, sirman, siriman, pin schimbare de sufix despre vechea slavă limba bulgară sîrb. siromah, sărac, despre vechea slavă sarakŭ, sărac). Sărac, fără banĭ: un om sărman. Sărac, bĭet, demn de milă saŭ de ĭubire: Sărmanu om! Vaĭ de capu tăŭ, sărmane! Vechĭ. Azĭ vest. Orfan: sărman de tată. – Vechĭ și suruman (Moldova, Transilvania), sărăĭman (Moldova), siruman, sărăman, săriman, suriman și (Transilvania) săliman. Greșit scris azĭ serman. Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru sărman: sărmán (sărmáni), substantiv masculin – 1. Sărac, proletar, amărît. – 2. Orfan. – Variante învechit săriman, sîrman, suruman, Moldova sîr(u)man, siriman, suriman, Transilvania sără(i)man. limba slavă (veche) siromachŭ < greacă χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), conform limba bulgară, limba sârbă, Hristos siromah, cu schimb de sufix -man. – derivat sărmănesc, adjectiv (învechit, de sărman); sărmănie, substantiv feminin (învechit, sărăcie). – conform siromah. Forme diferite ale cuvantului sarman: sărmáni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN sarmană (sarmani, sarmane) 1) și substantival (despre persoane) Care nu dispune de mijloace de existență; sărac; nevoiaș; mizer. 2) și substantival Care trezește milă; verb reflexiv:ednic de milă; biet; sărac; nenorocit. sarmanul orb! 3) (despre copii) Care și-a pierdut ambii părinți sau numai unul dintre ei; orfan. /<sl. siromahu, limba sârbă siromah Forme diferite ale cuvantului sarman: sarmană Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN, -Ă, sărmani, -e, adjectiv 1. (Adesea substantivat) Sărac (1). 2. (învechit și regional) Orfan. 3. (Adesea substantivat; exprimă compătimire față de cineva sau de ceva) Biet, nenorocit, sărac (7). [Variante: (regional) sărimán, -ă, sirimán, -ă, sirmán, -ă adjectiv] – Din limba bulgară, sârbo-croată siromah, cu schimbare de sufix Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN, -Ă, sărmani, -e, adjectiv 1. (Adesea substantivat) Sărac (1). 2. (învechit și regional) Orfan. 3. (Adesea substantivat; exprimă compătimire față de cineva sau de ceva) Biet, nenorocit, sărac (7). [Variante: (regional) sărimán, -ă, sirimán, -ă, sirmán, -ă adjectiv] – Din limba bulgară, limba sârbă siromah, cu schimbare de sufix Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sărman: sărman a. 1. sărac; un om sărman; 2. orfan: un flăcăiandru sărman de părinți OD. [conform serb. SIROMAH, orfan (influențat de sufixul man)]. ║ int. de compătimire: sărmanul! Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sărman: sărmán adjectiv masculin, plural sărmáni; forme singular sărmánă, plural sărmáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sărman: sărmán adjectiv masculin, plural sărmáni; forme sărmánă, plural sărmáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN adjectiv verbal bastard, natural, nelegitim. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sărman: sărman adjectiv verbal BASTARD. NATURAL. NELEGITIM. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sărman: Sărman ≠ avut, bogat, bogătaș Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SÂRMAN: SÂRMÁN, -Ă adjectiv verbal sărman. Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SÂRMAN: SÂRMÁN, -Ă adjectiv verbal sărman. Forme diferite ale cuvantului sarman: sarman-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂRMAN: SĂRMÁN adjectiv, substantiv verbal orfan. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sărman: sărman adjectiv, substantiv verbal ORFAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SARMAN' SARMÁLĂsarmálesărmălíțăSĂRMĂLÚȚĂSĂRMÁNSĂRMĂNCÚȚSĂRMĂNÉLsărmănéscSĂRMĂNÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sărman Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sărman dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii E un biet om sărman care trebuie ajutat. Un sărman țăran; sărmanul de mine!. SĂRMÁN sărmană sărmani, sărmane 1 și substantival despre persoane Care nu dispune de mijloace de existență; sărac; nevoiaș; mizer. Sărmanul orb! 3 despre copii Care și-a pierdut ambii părinți sau numai unul dintre ei; orfan. |
GRAMATICA cuvântului sărman? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sărman. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sărman poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sărman? Vezi cuvântul sărman desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sărman?[ săr-man ] Se pare că cuvântul sărman are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sărman |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Dans clasic sau academic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
