 | as |
|
| şarlatan [ şar-la-tan ] VEZI SINONIME PENTRU şarlatan PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sarlatan în mai multe dicționareDefinițiile pentru sarlatan din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN, șarlatani, substantiv masculin Persoană necinstită care abuzează de buna-credință a cuiva pentru a înșela; înșelător, șmecher, impostor. Șarlatanul ăsta care a înșelat pe toți... și le-a luat pădurile pe nimic! GALACTION, O. I Toți oamenii aceștia care ocolesc orice control și-ți spun la fiece pas «ai încredere în mine» sînt de regulă niște șarlatani. CAMIL PETRESCU, T. II 184. Acei care atacă pe cei de la 1848 ca pe niște șarlatani raționaliști ignorează istoria romînilor. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 80. S-a lăsat dus de nas și tras pe sfoară de toți șarlatanii. VLAHUȚĂ, O. A. 274. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATAN substantiv escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șnapan, (rar) pîrlea (articulat), (popular și fam.) pezevenchi, potlogar, (învechit și regional) mafler, pîrlaci, (regional) pasmarghiol, potcaș, (Moldova, Bucovina și Dobr.) șalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) șuler, (familial) coțcar, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator. (Mare sarlatan mai e!) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru șarlatan: *șarlatán, -că substantiv (în franceză charlatan, despre italiana ciarlatáno, care vine despre ciarlare, a vorbi cu enfază). Înșelător, mincinos, exploatator al credulitățiĭ poporuluĭ: Tabarin (un Francez mort la 1633) a fost un mare șarlatan, avem și noĭ mariĭ noștri șarlatanĭ. Forme diferite ale cuvantului sarlatan: sarlatan-că Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru șarlatan: șarlatán (șarlatáni), substantiv masculin – Pungaș, escroc. – Mr. șarlatan. în franceză charlatan. – derivat șarlatanie, substantiv feminin (escrocherie, pungășie); șarlatanism, substantiv neutru, din limba franceza charlatanisme. Mr., prin intermediul limba neogreacă τσαρλατάνος. Forme diferite ale cuvantului sarlatan: șarlatáni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN, șarlatani, substantiv masculin Persoană necinstită care profită de naivitatea sau de buna-credință a cuiva; înșelător, impostor, farsor; escroc. – Din limba franceza charlatan. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN sarlatani m. Persoană necinstită care își atinge scopurile profitând de naivitatea cuiva; escroc; impostor; potlogar; coțcar. /<fr. charlatan Forme diferite ale cuvantului sarlatan: sarlatani Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN, șarlatani, substantiv masculin Persoană necinstită care înșală buna-credință a cuiva; farsor; escroc. – Din limba franceza charlatan. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN substantiv masculin Pungaș, farsor, impostor. [< limba franceza charlatan, conform italiana ciarlatano < ciarlare – a flecări, a trăncăni]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘARLATAN: ȘARLATÁN substantiv masculin om necinstit, care înșală buna-credință a cuiva; pungaș, escroc, impostor. (< limba franceza charlatan) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru șarlatan: șarlatan m. 1. cel ce exploatează credulitatea publicului; 2. figurat cel ce caută a impune: șarlatan politic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șarlatan: șarlatán substantiv masculin, plural șarlatáni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șarlatan: șarlatán substantiv masculin, plural șarlatáni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SARLATAN' sarkiȘÁRLĂșarláhȘARLATÁNșărlătănȘARLATÁNCĂȘARLATANERÍEȘARLATANÉSCșarlatanéște |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL șarlatan Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului șarlatan dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mare șarlatan mai e!. ȘARLATÁN șarlatani m. |
GRAMATICA cuvântului șarlatan? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului șarlatan. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul șarlatan poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE şarlatan? Vezi cuvântul şarlatan desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şarlatan?[ şar-la-tan ] Se pare că cuvântul şarlatan are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL șarlatan |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără pauză?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul șarlatan are forma: șarlatáni
