 | as |
|
| Sărbători [ săr-bă-to-ri ] VEZI SINONIME PENTRU sărbători PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sarbatori în mai multe dicționareDefinițiile pentru sarbatori din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a sărbători (forma la infinitiv) A sărbători conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Sărbători: Sărbători forme plural iată pe cele principale: sărbători împărătești, cele în onoarea Mântuitorului și a sfintei Fecioare; ele sunt în număr de 12 și anume: Nașterea Născătoarei de Dumnezeu, Înălțarea sfintei Cruci, Intrarea în Biserică, Nașterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Întâmpinarea Domnului, Buna-vestire, Schimbarea la față, Adormirea Maicii Domnului, Intrarea Domnului în Ierusalim, Înălțarea Domnului, Pogorîrea Duhului Sfânt și Sfânta Treime; sărbători mobile, cari nu revin anual la aceeaș dată, ca Paște, Rusalii, etc.; sărbători naționale, cele ținute în amintirea unor însemnate evenimente istorice: Proclamarea Independenței și a Regatului (10 Maiu), Unirea Principatelor (24 Ianuarie) și ziua Eroilor (în ziua Înălțării); sărbători școlare, când școalele au vacanță: toate sărbătorile împărătești și cele naționale, toate duminicile de peste an, apoi: 30 Ianuarie, 23 Aprilie, 21 Maiu, 8 Septemvrie, 26 Octomvrie, 8 Noemvrie, 6 Decemvrie, vacanța Crăciunului, a Paștilor, vacanțiile mari din Iulie și August, precum și ziua Patronului școalei; sărbători superstițioase, cele rămase din timpurile de idolatrie și ținute de popor, mai ales la țară: Rusalii, Foca, Ilie, Pălie, Pantelii, Răpotini, Drăgaica, Paparudele, Circovii, Pilipii, Ciurica, etc. ( vezi aceste nume). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SĂRBĂTORI: SĂRBĂTORÍ, sărbătoresc, verb IV. tranzitiv A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment, printr-o festivitate, printr-o petrecere; a celebra, a serba. Cu prilejul împlinirii unui veac de la naștere, poetul a fost sărbătorit în toată țara. SADOVEANU, E. 76. Pe cînd Sinan se apropia de hotarele noastre, Sigismund Báthori sărbătorea nunta sa cu Maria Cristina. BĂLCESCU, O. I 196. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SĂRBĂTORI: SĂRBĂTORÍ, sărbătoresc, verb IV. tranzitiv A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra. – Din sărbătoare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SĂRBĂTORI: SĂRBĂTORÍ, sărbătoresc, verb IV. tranzitiv A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra. – Din sărbătoare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂRBĂTORI: SĂRBĂTORI verb 1. a aniversa, a celebra, a prăznui, a serba, a ține, (învechit și regional) a prăznici. (sarbatori 25 de ani de căsătorie.) 2. a comemora, a serba. (sarbatori un mare eveniment.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sărbători: sărbătorí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sărbătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sărbătoreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural sărbătoreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sărbători: sărbătorí (a sarbatori) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sărbătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sărbătoreá; conjunctiv prezent 3 să sărbătoreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sărbători: sărbători substantiv plural vezi CICLU. MENSTRUAȚIE. PERIOD. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂRBĂTORI: SĂRBĂTORÍ verb 1. vezi aniversa. 2. vezi comemora. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SARBATORI' sarbătSĂRBĂTOÁRESĂRBĂTORÉSCSĂRBĂTORÉȘTESĂRBĂTORÍSĂRBĂTORÍESĂRBĂTORÍRESĂRBĂTORÍTsărbătóriu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SĂRBĂTORI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sărbători dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SĂrbĂtori 25 de ani de căsătorie. SĂrbĂtori un mare eveniment. Sărbătorí a sĂrbĂtori verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele sărbătorésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea sărbătoreá; conjunctiv prezent 3 să sărbătoreáscă. |
GRAMATICA cuvântului SĂRBĂTORI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sărbători. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SĂRBĂTORI poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sărbători? Vezi cuvântul sărbători desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sărbători?[ săr-bă-to-ri ] Se pare că cuvântul sărbători are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SĂRBĂTORI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pelin de mături?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
