 | as |
|
| Saluta [ sa-lu-ta ] VEZI SINONIME PENTRU saluta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului saluta în mai multe dicționareDefinițiile pentru saluta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a saluta (forma la infinitiv) A saluta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTÁ, salút, verb I. tranzitiv A face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect sau de simpatie la întîlnirea cu cineva sau la despărțire; a-și manifesta bucuria, aclamînd pe cineva. Te salut, domnule Băltene... SADOVEANU, O. VIII 653. Să saluți, în numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect. CARAGIALE, O. I 176. • (Urmat de determinări modale sau instrumentale) Pan Anton înaintă cu calul și salută din cap pe oștean. SADOVEANU, O. VII 165. Cînd porni calul, toți trei întoarseră capetele și o salutară ceremonios. REBREANU, R. II 103. Domnițian se aplecă jumătate afară pe fereastra vagonului și verb reflexiv:u să le salute cu batista. BASSARABESCU, vezi 15. L-am salutat cu respect. DELAVRANCEA, H. T. 76. • figurat Din stînga, de sub curmătura unui deal, vine rîul Bahna să întîmpine, să salute sosirea marelui fluviu la pragul țării, cu al cărui pămînt și destin se leagă pentru totdeauna. VLAHUȚĂ, O. A. II 116. • absolut Domnul... ascultase fără voie și salută. C. PETRESCU, C. vezi 116. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului. CARAGIALE, O. II 165. ♦ A primi cu bucurie o idee, o acțiune. Poporul romîn salută și sprijină cu căldură nobila chemare la lupta pentru pace. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTÁ, salút, verb I. tranzitiv și reflexiv recipr. A face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărțire. ♦ tranzitiv A-și manifesta bucuria, aclamând pe cineva. ♦ tranzitiv figurat A primi cu entuziasm o idee, o acțiune. – Din latina, italiana salutare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTÁ, salut, verb I. tranzitiv și reflexiv recipr. A face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărțire. ♦ tranzitiv A-și manifesta bucuria, aclamând pe cineva. ♦ tranzitiv figurat A primi cu entuziasm o idee, o acțiune. – Din latina italiana salutare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTÁ verb I. trecut A întâmpina, a da cuiva un semn de respect, de considerație, rostind un cuvânt, o frază, o formulă uzuală de politețe, de simpatie etc. la întâlnire sau la despărțire. ♦ (figurat) A primi (ceva) cu bucurie, cu o manifestație vie. [P.i. salút. / < latina, italiana salutare, conform limba franceza saluer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTÁ verb trecut a da cuiva un semn de respect, de considerație, rostind un cuvânt, o frază, o formulă uzuală de politețe, de simpatie la întâlnire sau la despărțire. • (figurat) a întâmpina (ceva) cu bucurie. (< latina, italiana salutare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SALUTA: SALUTA verb (regional) a noroci, (prin Maramures) a salutări, (învechit) a săruta. (L-a saluta la întîlnire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru saluta: salutá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu salút, persoana a treia singular: el / ea și plural salútă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru saluta: salutá (a saluta) verb, indicativ prezent 3 salútă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SALUTA' ȘALUPÍSTSALUSSalustiuȘĂLÚȚSALUTÁSALUTÁRSALUTÁRESALUTĂRÍSALUTÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL saluta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului saluta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii L-a saluta la întâlnire. L-a saluta la întîlnire. Salutá a saluta verb, indicativ prezent 3 salútă. |
GRAMATICA cuvântului saluta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului saluta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul saluta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE saluta? Vezi cuvântul saluta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul saluta?[ sa-lu-ta ] Se pare că cuvântul saluta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL saluta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Canal lacrimal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul saluta se conjugă: ei ele salútă
