 | as |
|
| Sălbăticie [ săl-bă-ti-ci-e ] VEZI SINONIME PENTRU sălbăticie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului salbaticie în mai multe dicționareDefinițiile pentru salbaticie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICÍE, sălbăticii, substantiv feminin (Și în forma sălbătăcie) 1. Stare în care se află animalele sălbatice; prin extensie însușirea a ceea ce este sălbatic; cruzime, brutalitate. În «Năpasta» societatea burgheză... apare numai ca un ecou... și acest ecou sună numai a răutate și sălbătăcie. GHEREA, ST. Hristos III 108. • Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = sălbatic, fioros. Nu știu! răspunse Alioșa și-l privi cu sălbătăcie. SADOVEANU, O. VII 38. Simțea foamea și frigul mușcîndu-l cu sălbătăcie. id. O. VIII 155. ♦ Purtare, faptă de om sălbatic, crud, brutal. Are însă un fond... foarte potrivit pentru descrierea sălbătăciilor ce-au însoțit distrugerea albigenților. GHEREA, ST. Hristos I 175. ♦ (Neobișnuit) Animal sălbatic, sălbăticiune. Mergea la vînătoare și aducea... căprioare... și alte sălbătăcii bune de mîncare. RETEGANUL, la CADE. 2. Loc pustiu, singuratic, unde n-a pătruns civilizația. vezi pustietate, paragină. Vechea așezare de pescari dobrogeni avea biserică – lucru rar în aceste sălbătăcii și singurătăți. SADOVEANU, O. VIII 234. În sălbăticia asta unde trăiesc, cînd voi avea fericirea să mai schimb verb reflexiv:eo vorbă cu astfel de oameni? BART, S. M. 27. ♦ Atitudine nesociabilă, izolare de lume. Se făcea că nu înțelege ce însemnează sălbăticia ei de a se încuia în odaie și a fugi așa de toată lumea. VLAHUȚĂ, O. A. III 97. 3. Prima perioadă din istoria societății primitive, care începe o dată cu constituirea aspectului actual al omului și cu apariția limbajului articulat. – Variantă: sălbătăcíe substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICÍE, sălbăticii, substantiv feminin 1. Stare în care se află animalele sălbatice; prin extensie însușire a ceea ce este sălbatic; cruzime, barbarie; brutalitate; faptă de om sălbatic, crud, brutal. • Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = fioros, sălbatic. 2. Stare a naturii nelucrate, netransformate de mâna omului. 3. Loc pustiu, neumblat; pustietate. 4. Izolare de lume, singurătate. ♦ Timiditate, sfioșenie. 5. Prima perioadă din istoria societății primitive, care începe o dată cu constituirea aspectului actual al omului și cu apariția limbajului articulat. 6. Stare de înapoiere, lipsă de civilizație; primitivism. ♦ Loc unde nu a pătruns civilizația. [Variante: (popular) sălbătăcíe substantiv feminin] – Sălbatic + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICIE s. 1. barbarie, primitivism, primitivitate, (învechit) barbarism, sălbătăciune, sălbăticime. (Starea de salbaticie a unui trib.) 2. animalitate, bestialitate, ferocitate. (salbaticie unui asasin.) 3. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (popular) cîinie, cîinoșenie, (învechit și regional) năsilnicie, (învechit) crîncenie, cruzie, cumpliciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (figurat) duritate. (salbaticie purtării cuiva.) 4. pustietate, pustiu, (rar) sălbătăciune, (învechit) sălbătăcime. (salbaticie locurilor.) 5. paragină, părăginire, părăsire. (Parc lăsat în salbaticie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICÍE, sălbăticii, substantiv feminin 1. Stare în care se află animalele sălbatice; prin extensie însușire a ceea ce este sălbatic; cruzime, barbarie; brutalitate; faptă de om sălbatic, crud, brutal. • Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = fioros, sălbatic. 2. Stare a naturii netransformate de mâna omului. 3. Loc pustiu, neumblat; pustietate. 4. Izolare de lume, singurătate. ♦ Timiditate, sfioșenie. 5. Stare de înapoiere, lipsă de civilizație; primitivism. ♦ Loc unde nu a pătruns civilizația. [Variante: (popular) sălbătăcíe substantiv feminin] – Sălbatic + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sălbăticie: sălbăticíe și -ăcie forme (despre sălbatic). Caracteru sălbatic, starea omuluĭ primitiv: sălbăticia unuĭ popor. Ferocitate, cruzime: sălbăticia Hunilor. Aspectul primitiv al naturiĭ, locurĭ neschimbate de civilizațiune, pustietate: farmecu sălbăticiiĭ. Transilvania sălbătăcĭune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICÍE salbaticiei forme 1) și figurat Comportare de om sălbatic; barbarie. • Cu salbaticie cu ferocitate. 2) Perioadă a societății primitive. 3) Loc unde încă nu a pătruns civilizația. [G.-D. salbăticiei] /sălbatic + sufix salbaticieie Forme diferite ale cuvantului salbaticie: salbaticiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sălbăticie: sălbăticíe substantiv feminin, articulat sălbăticía, genitiv dativ articulat sălbăticíei; (fapte, locuri) plural sălbăticíi, articulat sălbăticíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sălbăticie: sălbăticíe substantiv feminin, articulat sălbăticía, genitiv dativ articulat sălbăticíei; (fapte, locuri) plural sălbăticíi, articulat sălbăticíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SĂLBĂTICIE: SĂLBĂTICÍE substantiv verbal bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, paleolitic, sălbăticiune. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sălbăticie: sălbăticie substantiv verbal BESTIE. DIHANIE. FIARĂ. JIVINĂ. LIGHIOANĂ. PALEOLITIC. SĂLBĂTICIUNE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sălbăticie: sălbăticie forme 1. starea sălbatică, caracterul sălbaticului; 2. pustietate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sălbăticie: Sălbăticie ≠ civilizație Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SALBATICIE' sălbățícăSĂLBĂTICÉSCSĂLBĂTICÉȘTESĂLBĂTICÍSĂLBĂTICÍESĂLBĂTICÍMESĂLBĂTICÍRESĂLBĂTICÍTSĂLBĂTICITÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Sălbăticie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sălbăticie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Starea de sălbăticie a unui trib. Sălbăticie unui asasin. Sălbăticie purtării cuiva. Sălbăticie locurilor. Parc lăsat în sălbăticie. SĂLBĂTICÍE sălbăticiei forme 1 și figurat Comportare de om sălbatic; barbarie. • Cu sălbăticie cu ferocitate. Salbăticiei] /sălbatic + sufix sălbăticieie. |
GRAMATICA cuvântului Sălbăticie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sălbăticie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Sălbăticie poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE sălbăticie? Vezi cuvântul sălbăticie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sălbăticie?[ săl-bă-ti-ci-e ] Se pare că cuvântul sălbăticie are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Sălbăticie Inţelegi mai uşor cuvântul sălbăticie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = sălbatic, fioros Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = fioros, sălbatic Locuţiune adverbiala Cu sălbăticie = fioros, sălbatic |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Sălbăticie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nici țârucă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sălbăticie are forma: sălbăticíi
