 | as |
|
| Salbă [ sal-bă ] VEZI SINONIME PENTRU salbă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului salba în mai multe dicționareDefinițiile pentru salba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ, salbe și sălbi, substantiv feminin 1. Podoabă purtată la gît de femei, făcută din unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, mărgele sau pietre prețioase. Jucîndu-se, s-a rupt salba de la gîtul fetei și a căzut în apă. GALACTION, O. I 325. La ce servește salba și scumpele mărgele? NEGRUZZI, S. II 36. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de» și arătînd din ce este făcut obiectul) Pe cucoș îl purta în toate părțile după dînsul, cu salbă de aur la gît. CREANGĂ, P. 70. Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă Și păru-i de-aur curge din raclă la pămînt. EMINESCU, O. I 88. • figurat Sînt și expresiuni neaoșe romînești de o originalitate prețioasă, care ar luci ca nestemate într-o frumoasă salbă de versuri armonioase. ODOBESCU, S. III 86. (Cu aluzie la forma de șirag a obiectului) Porumbeii sălbăticiți... zburau în salbe legănate și albe. C. PETRESCU, A. 467. De orizont s-anină nori în salbe. CAZIMIR, L. U. 42. O, vise, vise, foi galbene, tîrzii, Rupte din salba dragostei dintîi. PĂUN-PINCIO, P. 68. (Cu aluzie la valoarea obiectului) Anicuța, romîncuța, Luceafărul satului, Salba împăratului. ALECSANDRI, P. P. 112. • Expresia: Salba dracului = om rău, afurisit, ticălos. Nepotul meu e chiar salba dracului. ALECSANDRI, T. 772. 2. Compus: salbă-moale = arbust cu tulpina de doi pînă la cinci metri, cu ramuri cilindrice, cu frunze dințate, cu fructele capsule de culoare roșie-purpurie și cu semințe de un roșu-deschis (Evonymus latifolius). În Valea Motrului... salba-moale și teii cresc amestecați cu falnici jugastri. ODOBESCU, S. I 147. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ (latina subalba) substantiv feminin 1. Podoabă care se poartă la gât, alcătuită dintr-unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, mărgele etc. Salba au cunoscut o largă răspândire în România, încă din secolul 16-17. Cele mai vechi sunt substantiv făcute din monede de aur și argint, găurite și înșirate pe ață. Mai târziu, au fost înșirate sau montate pe lănțișoare, betițe, fâșii de catifea și combinate cu mărgele colorate sau alte piese metalice. 2. (ZOOT.) Fanon (2). 3. (botanică) Salbă-moale = arbust din familia Celastracee, înalt până la 6 m, cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu flori verzi-gălbui și cu fructe capsule roșii cu patru lobi (Evonymus europaea); voniceriu. Răspândit în Europa, este mai puțin pretențios la sol și climă. Din lemn se prepară un cărbune fin, folosit la desen. • Salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu frunze ovate sau eliptice. cu flori mici de culoare brună și cu fructe capsule cu patru lobi (Evonymus verrucosa). Ramurile prezintă mici verucozități brune-negricioase, caracter care o diferențiază de specia precedentă și care explică numele plantei. Scoarța rădăcinilor conține 9-18% gutapercă. Crește spontan în pădurile din regional de câmpie și coline. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SALBĂ s. 1. (prin Transilvania) baier. (O salba de galbeni.) 2. colan, colier, șirag, (învechit și popular) gherdan, (învechit) zgardă. (O salba de pietre scumpe.) 3. (anatomie) fanon. (salba la gîtul bovinelor.) 4. (botanică) salbă-moale = a) (Evonymus europaea) vonicer, (regional) caprifoi, clocuță, grujarcă, sînger, voinicar, lemn-cîinesc, lemnul-cîinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sînger; b) (Evonymus latifolius) (regional) verigar, vonicer, lemn-cîinesc; c) (Rhamnus cathartica) verigar, părul-ciutei, (regional) crasici, crușîn, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cînesc, lemn-rîios, lemnul-cîinelui, poama-cîinelui, spin-alb, spinele-cerbului; salbă-rîioasă (Evonymus verrucosa) = lemn-rîios, (regional) vonicer, cerceii-babei (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ, salbe, substantiv feminin 1. Podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau din mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele. • Expresia: Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbă-moale = arbust cu frunzele opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius); salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor (Evonymus verrucosa). – latina subalba. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ, salbe, substantiv feminin 1. Podoabă de purtat la gât, alcătuită dintr-unul sau mai multe șiraguri de monede, medalii, pietre prețioase sau mărgele. • Expresia: Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos. 2. (Zool.) Fanon. 3. Compuse: salbă-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii (Evonymus latifolius); salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor (Evonymus verrucosa). – latina subalba. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru salbă: salbă forme 1. șireag de mărgele sau de pietre scumpe ce femeile poartă la gât, în special monedele de aur înșirate ce țăranca poartă la costumul ei: o salbă de galbeni, de mărgăritare; fam. salba dracului, nepot; 2. gușa boului; 3. botanică salbă-moale, plantă ce crește prin păduri și tufișuri, lemnu-i calcinat se întrebuințează la fabricarea creioanelor de desen. (Evonymus europaeus). [latina EX ALBA (medieval ALBA, mărgea)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ salbae forme 1) Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.), purtată la gât; colier; colan. • salba-moale arbust înalt, cu flori verzui, cu fructe capsule de culoare roșie, din al cărui lemn se obține un cărbune fin, folosit în pictură. 2) (la bovine și la unele ovine) Cută a pielii ce se formează pe partea de jos a gâtului; fanon. [G.-D. salbei] /<lat. subalba Forme diferite ale cuvantului salba: salbae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru salbă: 2) sálbă forme, plural e și sălbĭ (cp. cu latina salvia, salvie, orĭ cu silva, pădure). Salbă moale, un copăcel ( vezi pațachină). Alt copăcel (evónymus latifólius) cu varietatea numită vonicer (evónymus europaeus orĭ vulgaris). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru salbă: salbă, salbe substantiv feminin (argoul lumii interlope) cazier judiciar, antecedente penale. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SALBĂ: SÁLBĂ substantiv verbal gârbiță, policioară, poliță, secară. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru salbă: salbă substantiv verbal GÎRBIȚĂ. POLICIOARĂ. POLIȚĂ. SECARĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru salbă: sálbă (podoabă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat sálbei; plural sálbe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru salbă: sálbă substantiv feminin, genitiv dativ articulat sálbei; plural sálbe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SALBA' ȘALAZÍEȘALAZIÓNȘALAZODERMÍEȘALAZOGAMÍESÁLBĂSALBA-DRÁCULUISALBĂ-MOÁLEsálbă-râioásăSĂLBAIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL salbă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului salbă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O salbă de galbeni. O salbă de pietre scumpe. Salbă la gâtul bovinelor. O salbă de galbeni. O salbă de pietre scumpe. Salbă la gîtul bovinelor. SÁLBĂ salbăe forme 1 Podoabă de mărgele, de pietre scumpe etc. • salbă-moale arbust înalt, cu flori verzui, cu fructe capsule de culoare roșie, din al cărui lemn se obține un cărbune fin, folosit în pictură. |
GRAMATICA cuvântului salbă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului salbă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul salbă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE salbă? Vezi cuvântul salbă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul salbă?[ sal-bă ] Se pare că cuvântul salbă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL salbă Inţelegi mai uşor cuvântul salbă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Salba dracului = om rău, afurisit, ticălos Compus: salbă-moale = arbust cu tulpina de doi pînă la cinci metri, cu ramuri cilindrice, cu frunze dințate, cu fructele capsule de culoare roșie-purpurie și cu semințe de un roșu-deschis Evonymus latifolius Botanică Salbă-moale = arbust din familia Celastracee, înalt până la 6 m, cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu flori verzi-gălbui și cu fructe capsule roșii cu patru lobi Evonymus europaea; voniceriu Salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu frunze ovate sau eliptice Botanică salbă-moale = a Evonymus europaea vonicer, regional caprifoi, clocuță, grujarcă, sănger, voinicar, lemn-câinesc, lemnul-câinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sânger; b Evonymus latifolius regional verigar, vonicer, lemn-câinesc; c Rhamnus cathartica verigar, părul-ciutei, regional crasici, crușân, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-câinesc, lemn-râios, lemnul-câinelui, poama-câinelui, spin-alb, spinele-cerbului; salbă-râioasă Evonymus verrucosa = lemn-râios, regional vonicer, cerceii-babei la plural Botanică salbă-moale = a Evonymus europaea vonicer, regional caprifoi, clocuță, grujarcă, sînger, voinicar, lemn-cîinesc, lemnul-cîinelui, parastasul-popii, pomiță-de-sînger; b Evonymus latifolius regional verigar, vonicer, lemn-cîinesc; c Rhamnus cathartica verigar, părul-ciutei, regional crasici, crușîn, gladiș, pațachină, porumbel, vonicer, lemn-cînesc, lemn-rîios, lemnul-cîinelui, poama-cîinelui, spin-alb, spinele-cerbului; salbă-rîioasă Evonymus verrucosa = lemn-rîios, regional vonicer, cerceii-babei la plural Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos Compuse: salbă-moale = arbust cu frunzele opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii Evonymus latifolius; salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor Evonymus verrucosa Salba dracului = persoană supărătoare, de care nu poți scăpa; om rău, necinstit, ticălos Compuse: salbă-moale = arbust cu frunze opuse, lanceolate sau eliptice, cu florile verzi-gălbui și cu fructele capsule roșii Evonymus latifolius; salbă-râioasă = arbust înalt de 1-3 m, cu flori mici, brune, care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor Evonymus verrucosa |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala familial a bate la mașină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul salbă are forma: sálbe
