eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rustic


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rustic [ rus-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU rustic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rustic în mai multe dicționare

Definițiile pentru rustic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RÚSTIC, -Ă, rustici, -e, adjectiv (Livresc) De țară, ca la țară, imitînd anumite aspecte ale vieții de țară. vezi cîmpenesc. O casă... încăpătoare și gospodărească, nu lipsită de anume eleganță rustică. CĂLINESCU, E. 49. Acolo, bătrîni și dezamăgiți, în pacea rustică, găseau consolarea cea mare. C. PETRESCU, R. DR. 39. Pe jgheabul verde al cișmelei un faun rustic c-o naiadă S-au prins de vorbe și de glume sub licăririle din cer. MACEDONSKI, O. I 63.
       • (Adverbial) Dar ocnașul, traducînd rustic, în limba lui, întîmplarea asta, care-l supăra, a liniștit-o domol. POPA, vezi 34.
♦ Necioplit, grosolan, neșlefuit. Strînsei verde... cu dreapta mea cam rustică, dreapta grăsulie... a domnului Georges. HOGAȘ, M. N. 31.
♦ (Despre elemente de arhitectură și ornamente) Cu suprafața brută, nefinisată.
Forme diferite ale cuvantului rustic: rustic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RUSTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RÚSTIC rusticcă (rusticci, rusticce)

1) Care tine de viața de la țară; propriu vieții de la țară; câmpenesc; bucolic; rural. Datini rusticce.

2) iron. Care vădește lipsă de educație și delicatețe; lipsit de maniere alese; necioplit; grosolan.

3) figurat (despre mobilă, case etc.) Care este cu suprafața brută; nefinisat. /<lat. rusticus, limba franceza rustique
Forme diferite ale cuvantului rustic: rusticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RUSTIC, -Ă
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RUSTIC, -Ă:
RÚSTIC, -Ă adjectiv ((livresc)) De țară, ca la țară; câmpenesc; rustican.
♦ Simplu, necioplit, brut, grosolan. // substantiv feminin Zidărie executată din blocuri masive de piatră a căror față exterioară este cioplită brut. [conform limba franceza rustique, latina rusticus].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RUSTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RÚSTIC, -Ă

I. adjectiv

1. de (la), ca la țară; câmpenesc; rustican.

2. (figurat) simplu, necioplit, brut, grosolan.

II. substantiv feminin zidărie executată din blocuri masive de piatră, cu fața exterioară cioplită brut. (< limba franceza rustique, limba franceza rusticus)
Forme diferite ale cuvantului rustic: rustic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RUSTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RÚSTIC, -Ă, rustici, -ce, adjectiv De țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc.
♦ Cu suprafața brută, nefinisată.
♦ figurat Necioplit, grosolan, neșlefuit.

– Din limba franceza rustique, latina rusticus.
Forme diferite ale cuvantului rustic: rustic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RUSTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RÚSTIC, -Ă, rustici, -ce, adjectiv De țară, ca la țară, imitând anumite aspecte ale vieții de țară; câmpenesc.
♦ Cu suprafața brută, nefinisată.
♦ figurat Necioplit, grosolan, neșlefuit.

– Din limba franceza rustique, latina rusticus.
Forme diferite ale cuvantului rustic: rustic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rustic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rustic:
*rústic, -ă adjectiv (latina rústicus, despre rus, ruris, țară, sat. vezi rural). Țărănesc, ca de la țară: casă rustică. figurat Grosolan, necĭoplit, incult: ținută, vorbă rustică. adverb Ca țăranu: a vorbi rustic.
Forme diferite ale cuvantului rustic: rustic-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

RUSTIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUSTIC:
RUSTIC adjectiv

1. patriarhal, țărănesc, (livresc) campestru. (Viață rustic.)

2. rural, țărănesc. (Obiceiuri rustic.)

3. cîmpenesc, pastoral, rural, țărănesc, (livresc) campestru, (rar) cîmpean. (Idilă rustic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

rustic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rustic:
rustic a.

1. țărănesc: locuință rustică;

2. incult: obiceiuri rustice;

3. grosolan.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

rustic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rustic:
rústic adjectiv masculin, plural rústici; forme singular rústică, plural rústice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rustic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rustic:
rústic adjectiv masculin, plural rústici; forme rústică, plural rústice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RUSTIC'
RussmarktRUSTARușteaRUSTÉMULRÚSTICRÚSTICĂRUSTICÁNRUSTICÍSMRUSTICITÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rustic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rustic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
RÚSTIC rusticcă rusticci, rusticce 1 Care tine de viața de la țară; propriu vieții de la țară; câmpenesc; bucolic; rural.
Datini rusticce.
Viață rustic.
Obiceiuri rustic.
Idilă rustic.
Viață rustic.
Obiceiuri rustic.

GRAMATICA cuvântului rustic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rustic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rustic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rustic sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE rustic?
Vezi cuvântul rustic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rustic?
[ rus-tic ]
Se pare că cuvântul rustic are două silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rustic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adverbial gol pușcă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
acid rezultat din combinarea arsenicului cu oxigenul
reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc
a complet dezbrăcat, în pielea goală; b fără avere, sărac lipit
a fi obișnuit cu ceva; a avea ceva înnăscut
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app