eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rusinos


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Ruşinos [ ru-şi-nos ]
VEZI SINONIME PENTRU ruşinos PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rusinos în mai multe dicționare

Definițiile pentru rusinos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUȘINÓS:
RUȘINÓS, -OÁSĂ, rușinoși, -oase, adjectiv

1. (Despre persoane) Care se rușinează ușor; sfios, timid, pudic. Cînd au văzut că ești rușinos, [fetele] găseau o plăcere să-și facă semne și să te necăjească. PAS, Z. I 266. Eu îl vedeam cu coada ochiului; dar nu verb reflexiv:eam să le spui cucoanelor ca să nu le rușinez. Știi cum e Veta mea... rușinoasă. CARAGIALE, O. I 46. Și unde nu s-au adunat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea. CREANGĂ, A.

2.
       • figurat De-a lungul drumului nu e casă, nici sat; la dreapta și la stînga se zăresc în depărtare cîteva colibe, rușinoase

– s-ar crede

– d-a se arăta. RUSSO, O. 144.
       • (Adverbial) Ea-l asculta pe copilaș uimită și distrasă, Și rușinos și drăgălaș Mai nu verb reflexiv:ea, mai se lasă. EMINESCU, O. I 175.

2. Care constituie o rușine, care aduce rușine, dezonorează; blamabil, reprobabil. Fuga-i rușinoasă, da-i sănătoasă! CREANGĂ, P. 23.
       • (Adverbial) Să abuzeze de sentimentele femeii iubite pentru a dobîndi avantagii i se părea atît de rușinos, că se făcu deodată palid. REBREANU, R. I 22.
Forme diferite ale cuvantului rusinos: -oÁsĂ

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RUȘINOS
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUȘINOS:
RUȘINOS adjectiv

1. sfiicios, sfios, timid, (rar) sfielnic, (regional) obraznic, obrăzat, pîșin, (învechit) sfieț. (Ce copil rusinos!)

2. decent, pudic, sfios. (Cu gesturi rusinos.)

3. infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mîrșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, scelerat, ticălos, (livresc) ignobil, sacrileg, (învechit și popular) parșiv, scîrnav, (Moldova) chiolhănos, (învechit) blestemățesc, fărădelege, scîrbavnic, scîrbelnic, scîrbit, verigaș, verigășos, (figurat) murdar, spurcat. (Trebuie condamnat pentru actul său rusinos.)

4. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, nepermis, regretabil, reprobabil, urît, vinovat, (livresc) reprehensibil, (învechit) ocarnic, ocărîtor, rușinător. (O comportare rusinos.)

5. scandalos. (O atitudine rusinos.)

6. compromițător, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn, (livresc) difamant, (rar) degradator, (învechit) necinstitor, pierzător. (O faptă rusinos.)

7. degradant, dezonorant, înjositor, umilitor. (O situație rusinos.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RUȘINÓS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUȘINÓS:
RUȘINÓS rusinosoásă (rusinosóși, rusinosoáse) și substantival

1) Care are rușine; care se rușinează; sfios; timid. * rusinos ca o fată mare foarte rușinos.

2) Care aduce rușine; care rușinează. Faptă rusinosoasă. /rușine + sufix rusinosos
Forme diferite ale cuvantului rusinos: oásă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RUȘINÓS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUȘINÓS:
RUȘINÓS, -OÁSĂ, rușinoși, -oase, adjectiv

1. Care se rușinează ușor; sfios, timid.

2. Care constituie o rușine, care aduce rușine; blamabil, reprobabil.

– Rușine + sufix -os.
Forme diferite ale cuvantului rusinos: -oÁsĂ

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RUȘINÓS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUȘINÓS:
RUȘINÓS, -OÁSĂ, rușinoși, -oase, adjectiv

1. Care se rușinează ușor; sfios, timid.

2. Care constituie o rușine, care aduce rușine; blamabil, reprobabil.

– Rușine + sufix -os.
Forme diferite ale cuvantului rusinos: -oÁsĂ

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rușinos
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rușinos:
rușinós, -oásă adjectiv (despre rușine). Care simte rușine: om rușinos. Care aduce rușine, dezonorant: fapte rușinoase.
Forme diferite ale cuvantului rusinos: -oásă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

rușinos
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rușinos:
rușinos a.

1. care face rușine: fapte rușinoase;

2. plin de rușine, sfios: rușinos ca o fată mare.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

rușinos
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rușinos:
rușinós adjectiv masculin, plural rușinóși; forme singular rușinoásă, plural rușinoáse
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rușinos
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rușinos:
rușinós adjectiv masculin, plural rușinóși; forme rușinoásă, plural rușinoáse
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Rușinos
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Rușinos:
Rușinos ≠ dezghețat
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'RUSINOS'
RUȘÍNErușínea-fételorrușineálăRUȘINOÁSĂRUȘINÓSRUȘÍNȚĂRUȘIOÁRĂRUSÍSMrusíst

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Rușinos
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rușinos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ce copil rușinos! 2.
Cu gesturi rușinos.
Trebuie condamnat pentru actul său rușinos.
O comportare rușinos.
O atitudine rușinos.
O faptă rușinos.
O situație rușinos.
RUȘINÓS rușinosoásă rușinosóși, rușinosoáse și substantival 1 Care are rușine; care se rușinează; sfios; timid.
* rușinos ca o fată mare foarte rușinos.
Faptă rușinosoasă.
/rușine + sufix rușinosos.

GRAMATICA cuvântului Rușinos?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rușinos.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Rușinos poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Rușinos sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE ruşinos?
Vezi cuvântul ruşinos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ruşinos?
[ ru-şi-nos ]
Se pare că cuvântul ruşinos are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Rușinos

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Semne de punctuație?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a a-și arăta recunoștința față de cineva; b a aduce cuiva laude superlative
cu condiția de a suporta anumite cheltuieli sau sarcini
semne grafice punct, virgulă, două puncte etc
sifilis aflat în a doua fază, caracterizat prin apariția unor erupții pe piele
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app