 | as |
|
| Ruptură [ rup-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU ruptură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ruptura în mai multe dicționareDefinițiile pentru ruptura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ, rupturi, substantiv feminin 1. Faptul de a se rupe; întrerupere a continuității materiei, figurat, a relațiilor, a colaborării între oameni. Se gîndea cu groază... la clipa cînd ruptura va veni totuși odată. REBREANU, I. 83. Se temea să împingă lucrurile pînă la o ruptură. GHTCA, A. 31. 2. Locul unde un obiect este rupt; sfîșietură, gaură (într-un material țesut); spărtură, crăpătură (într-un corp tare). Dincolo, pe malul celălalt... se zărește pînă și ruptura parapetului de scînduri putrede. CAMIL PETRESCU, O. II 38. O ruptură a covorașului din dreptul patului îmi puse piedică și căzui. BASSARABESCU, substantiv neutru 22. ♦ Locul unde un teren este rupt (de ape, de puhoaie). Cu tîmplele vîjîind răzbi în ruptura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cînelui. SADOVEANU, B. 226. E clădită chiar în ruptura rîpei ca și casele vecine. CAMIL PETRESCU, O. II 237. • Ruptură de pantă = loc în care crește brusc panta unui deal sau o unui munte. 3. Bucată ruptă din ceva. O mulțime de găteje și de rupturi de copaci. SBIERA, P. 67. • figurat Cupola [tunului] miroase a pulbere și prin ea se jucau rupturi de nori de fum. SANDU-ALDEA, U. P. 135. ♦ Obiect de îmbrăcăminte foarte uzat; zdreanță. Ai chiar nebunit de tot, de porți ruptura aceea de pălărie pe cap. RETEGANUL, P. I 7. Îl spălă și-l primeni cu niște rupturi de haine de-ale sale. ISPIRESCU, L. 136. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ, rupturi, substantiv feminin 1. Faptul de a se rupe; întrerupere a continuității materiei. ♦ Încetare a unei acțiuni, a unor raporturi, a relațiilor, a colaborării dintre oameni. 2. Loc în care un obiect este rupt; sfâșietură, spărtură, gaură. ♦ Locul unde un teren este rupt de ape, de puhoaie. • Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte. 3. Bucată ruptă din ceva. ♦ Zdreanță, cârpă. – Rupt2 + sufix -ură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ, rupturi, substantiv feminin 1. Faptul de a se rupe; întrerupere a continuității materiei, figurat a relațiilor, a colaborării dintre oameni. 2. Loc în care un obiect este rupt; sfâșietură, spărtură, gaură. ♦ Locul unde un teren este rupt de ape, de puhoaie. • Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte. 3. Bucată ruptă din ceva. ♦ Zdreanță, cârpă. – Rupt2 + sufix -ură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTURĂ s. 1. gaură, spărtură, (învechit) frîntură. (O ruptura în corpul unei nave.) 2. sfîșietură, spintecătură, (învechit) spărtură. (ruptura la o haină.) 3. jerpelitură, zdreanță, (Transilvania) țîră. (Purta o ruptura de haină.) 4. petic, zdreanță, (prin Transilvania) folt. (O ruptura dintr-o cămașă veche.) 5. (medicina) fractură, (popular) frîntură. (ruptura unui os, a unui membru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptúră forme, plural ĭ (despre rupt saŭ latina ruptura, italiana rottura, limba franceza roture, spaniolă pg. rotura). Lucru rupt saŭ locu unde e rupt. figurat Stricare, nimicire: ruptura relațiunilor, a păciĭ. – Vechĭ și rumtúră. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptúră, rupturi, substantiv feminin – 1. Spărtură, gaură. 2. Toponim (în Gârdani) referitor la modul de exploatare a pământului cu ruptu = în parte. – Din rupt + sufix -ură (Scriban, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ substantiv feminin 1. rupere. 2. separare, întrerupere a legăturilor de prietenie între persoane, state. 3. (medicină) lipsă de continuitate, intervenită brusc într-un organ. (< limba franceza rupture) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ rupturai forme 1) Întrerupere a relațiilor cu cineva. 2) Loc unde s-a rupt ceva. 3) Parte ruptă din ceva. 4) Obiect de îmbrăcăminte vechi și rupt; zdreanță. /rupt + sufix rupturaură Forme diferite ale cuvantului ruptura: rupturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ, ruptúri, substantiv feminin ruptura 4. Hernie. (din rupt + sufix -ură sau direct din latina ruptūra; conform italiana rottura, pv., cat., spaniolă, pg. rotura, limba franceza roture) Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptură forme 1. starea lucrului rupt; 2. figurat stricare, nimicire: ruptura amiciției, ruptura păcii. [latina RUPTURA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTÚRĂ substantiv verbal cocotă, curvă, femeie de stradă, fracțiune, hernie, prostituată, târfă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptură substantiv verbal COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. FRACȚIUNE. HERNIE. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru RUPTURĂ: RUPTURĂ substantiv 1. – Mic (Dm). 2. Rupture b. olt. (Sd VI 457). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat ruptúrii; plural ruptúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ruptură: ruptúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat ruptúrii; plural ruptúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RUPTURA: RUPTURA vezi Vârvoru de Jos. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUPTURA' RUPTOÁRĂRUPTOÁRERUPTÓRruptósRUPTÚRĂRUPTURÍRUPTURI-DE-MÁLRUPTURÍTRÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RUPTURA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ruptura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O ruptura în corpul unei nave. Ruptura la o haină. Purta o ruptura de haină. O ruptura dintr-o cămașă veche. Ruptura unui os, a unui membru. O ruptura în corpul unei nave. Ruptura unui os, a unui membru. RUPTÚRĂ rupturai forme 1 Întrerupere a relațiilor cu cineva. /rupt + sufix rupturaură. RUPTÚRĂ, ruptúri, substantiv feminin ruptura 4. |
GRAMATICA cuvântului RUPTURA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ruptura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RUPTURA poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ruptură? Vezi cuvântul ruptură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ruptură?[ rup-tu-ră ] Se pare că cuvântul ruptură are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL RUPTURA Inţelegi mai uşor cuvântul ruptura dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Ruptură de pantă = loc în care crește brusc panta unui deal sau o unui munte Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte Ruptură de pantă = loc în care pornește brusc panta unui deal sau a unui munte Toponim în Gârdani referitor la modul de exploatare a pământului cu ruptu = în parte |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RUPTURA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A intra frica sau groaza, spaima în cineva sau în oasele, în inima cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ruptură are forma: ruptúri
