|
Rugător [ ru-gă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU rugător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rugator în mai multe dicționareDefinițiile pentru rugator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR, -OÁRE, rugători, -oare, adjectiv Care exprimă o rugăminte, care cere cu umilință, care se roagă. Cîteva glasuri rugătoare se auziră îngînînd în clasă. BASSARABESCU, vezi 3. Și-i închina astfel vorbe rugătoare. ALECSANDRI, P. II 132. • figurat Glasuri de clopote-n turn Își plîng rugătorul lor cîntec. COȘBUC, P. II 61. Întind copacii brațe uscate, rugătoare. ALECSANDRI, P. III 242. • (Adverbial) Îl trase iar de mînecă și-l privi rugător, ca o biată muiere bătrînă și slabă ce era. DUMITRIU, N. 158. Forme diferite ale cuvantului rugator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR, -OÁRE, rugători, -oare, adjectiv (Adesea adverbial) Care cere cu stăruință, care exprimă o rugăminte, care se roagă. – Ruga + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului rugator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR, -OÁRE, rugători, -oare, adjectiv (Adesea adverbial) Care cere cu stăruință, care exprimă o rugăminte, care se roagă. – Ruga + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului rugator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR2 rugatoroáre (rugatoróri, rugatoroáre) Care exprimă rugăminte; implorator. Ton rugator. /a ruga + sufix rugatorător Forme diferite ale cuvantului rugator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rugător: rugător substantiv verbal DELEGAT. EMISAR. ÎMPUTERNICIT. MESAGER. REPREZENTANT. SOL. TRIMIS. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rugător: rugătór, -oáre adjectiv (despre rog). Care cere cu umilință: o voce rugătoare. Forme diferite ale cuvantului rugator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR1 adverb Cu rugăminte. A privi rugator. /a ruga + sufix rugatorător Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rugător: rugătór adjectiv masculin, plural rugătóri; forme singular și plural rugătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rugător: rugătór adjectiv masculin, plural rugătóri; forme singular și plural rugătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUGĂTOR: RUGĂTOR adjectiv implorator, (popular) rugat. (Cu glas rugator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rugător: rugător a. care se roagă: o voce rugătoare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUGĂTÓR: RUGĂTÓR adjectiv verbal implorator. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUGATOR' RUGĂMÍNTErugárRUGÁRERUGÁTRUGĂTÓRrugávițăRÚGBIRUGBÍSTRUGBÍSTIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RUGĂTÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rugător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RUGĂTÓR2 rugĂtÓroáre rugĂtÓróri, rugĂtÓroáre Care exprimă rugăminte; implorator. Ton rugĂtÓr. /a ruga + sufix rugĂtÓrător. A privi rugĂtÓr. /a ruga + sufix rugĂtÓrător. Cu glas rugĂtÓr. |
GRAMATICA cuvântului RUGĂTÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rugător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RUGĂTÓR poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE rugător? Vezi cuvântul rugător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rugător?[ ru-gă-tor ] Se pare că cuvântul rugător are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RUGĂTÓR |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A avea pe cineva sau ceva însemnat sau scris la catastif sau a trece pe cineva sau ceva la catastif?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|