eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rostitor


GRAMATICĂSILABE
Rostitor [ ros-ti-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU rostitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rostitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru rostitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ROSTITÓR:
ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adjectiv (Rar)

1. Care spune, rostește ceva. (Substantivat) Rostitorii de palavre nu prea facă mare gură. BELDICEANU, P. 119.

2. Rostit, exprimat, spus. Părinte, vorbei tale prielnic rostitoare Am dat precum se cade deplină ascultare. NEGRUZZI, S. II 140.
Forme diferite ale cuvantului rostitor: -oÁre
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ROSTITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ROSTITÓR:
ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adjectiv (Rar)

1. (Și substantivat) Care rostește, spune ceva.

2. Care este rostit, exprimat, spus.

– Rosti + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului rostitor: -oÁre
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ROSTITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ROSTITÓR:
ROSTITÓR, -OÁRE, rostitori, -oare, adjectiv (Rar)

1. (Și substantivat) Care rostește, spune ceva.

2. Rostit, exprimat, spus.

– Rosti + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului rostitor: -oÁre
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

rostitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rostitor:
rostitór (rar) adjectiv masculin, plural rostitóri; forme singular și plural rostitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rostitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rostitor:
rostitór adjectiv masculin, plural rostitóri; formesg. și plural rostitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ROSTITOR'
rostelátROSTÍROSTÍREROSTISLAVROSTITÓRrostituítRostockrostofólROSTOGÓL

GRAMATICA cuvântului rostitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rostitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rostitor poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rostitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE rostitor?
Vezi cuvântul rostitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rostitor?
[ ros-ti-tor ]
Se pare că cuvântul rostitor are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A vorbi aiurea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
e foarte slab, dar foarte activ și plin de pasiune și entuziasm
data morții lui iulius caesar; dată fatidică
a vorbi fără rost, a bâigui
locurile din parlament rezervate membrilor guvernului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app