 | as |
|
| Rîd [ rîd ] VEZI SINONIME PENTRU rîd PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rid în mai multe dicționareDefinițiile pentru rid din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rîd: rîd (est) și rîz (vest), rîs, a rî́de vezi intr. (din maĭ vechĭu rid, despre latina ridére, popular rídere, italiana ridere, pg. rir: pv. limba franceza rire, spaniolă reir). Îmĭ arăt bucuria rîdicînd mușchiĭ fețeĭ și de multe orĭ scoțînd și hohote. figurat Am un aspect vesel: cîmpiile rîdeaŭ după ploaĭe. Glumesc, șuguĭesc: verb reflexiv:eĭ să rîzĭ? Îmĭ bat joc, ĭaŭ în rîs: jucam hora rîzînd de al boambeĭ șuĭer (Al. Peneș). vezi trecut A rîde pe cineva, a-l lua în rîs. A rîde pe supt mustață orĭ în barbă, a rîde în ascuns cu mulțămire, a-țĭ ascunde mulțămirea față de ceĭ prezențĭ. A-țĭ rîde buza, a fi foarte mulțămit. A leșina saŭ a muri de rîs, a rîde foarte tare. – Și a-țĭ rîde de cineva (Olt.), a-țĭ bate joc de cineva. Fam. Iron. A te ride, a te hlizi, a te strîmba, a rîde cînd nu trebuĭe: ce te rîzĭ, măĭ prostule? vezi rînjesc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RID: RID (< limba franceza ) substantiv neutru Încrețitură a pielii obrazului; zbârcitură, cută, creț, determinată de ruperea fibrelor elastice ale dermului. Se distind rid de expresie, care pot apărea de timpuriu, fiind legate de mimica feței (care imprimă o activitate specifică mușchilor faciali) și rid de îmbătrânire, care apar îndeosebi după 50 de ani, ca urmare a slăbirii rezistenței pielii. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RID: RID substantiv neutru 1. încrețitură, zbârcitură a pielii obrazului. 2. mică ondulație pe suprafața unui teren, a unui material plastic, pe zăpadă, nisipuri etc. (< limba franceza ride) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RID: RID substantiv creț, cută, dungă, încrețitură, zbîrcitură, (popular) zbîrceală, zbîrci, (prin Transilvania) ranț, (figurat) brazdă. (O față plină de riduri.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RID: RID riduri n. mai ales la plural Încrețitură pe suprafața pielii (mai ales pe față); creț; zbârcitură; cută; dungă. /<fr. ride Forme diferite ale cuvantului rid: riduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RID: RID, riduri, substantiv neutru (Mai ales la plural ) Încrețitură a pielii obrazului; zbîrcitură. Față plină de riduri. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RID: RID substantiv neutru (De obicei la plural ) Încrețitură, zbârcitură a pielii obrazului. [plural -uri. / < limba franceza ride]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RID: RID, riduri, substantiv neutru Încrețitură a pielii obrazului; zbârcitură, cută, creț. – Din limba franceza ride. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RID: RID, riduri, substantiv neutru Încrețitură a pielii obrazului; zbârcitură, cută, creț. – Din limba franceza ride. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rid: rid substantiv neutru, plural ríduri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rid: rid substantiv neutru, plural ríduri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rid: rid, vezi rîd. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'RID' ricoșézRICOTTARÍCȘĂRÍCTUSRIDRIDÁRIDÁRERIDÁTRÍDDA |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rid Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rid dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O față plină de riduri. O față plină de riduri. RID riduri n. |
GRAMATICA cuvântului rid? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rid. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rid poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rîd? Vezi cuvântul rîd desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rîd?[ rîd ] Se pare că cuvântul rîd are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rid |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ cale ferată?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rid are forma: ríduri
