|
Restitutoriu [ res-ti-tu-to-riu ] VEZI SINONIME PENTRU restitutoriu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului restitutoriu în mai multe dicționareDefinițiile pentru restitutoriu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru restitutoriu: restitutóriu (juridic) adjectiv masculin (silabe mf. -sti-) [-riu pronume -riu], forme restitutórie (silabe -ri-e); plural m. și forme restitutórii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RESTITUTÓRIU: RESTITUTÓRIU, -IE adjectiv Prin care se cere o restituire. [pronume -riu. / < latina restitutorius, conform limba franceza restitutoire]. Forme diferite ale cuvantului restitutoriu: restitutoriu-ie Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RESTITUTÓRIU: RESTITUTÓRIU restitutoriue (restitutoriui) juridic (despre acte) Prin care se cere o restituire. /<lat. restitutorius, limba franceza restitutoire Forme diferite ale cuvantului restitutoriu: restitutoriue restitutoriui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RESTITUTÓRIU: RESTITUTÓRIU, -IE, restitutorii, adjectiv (juridic) Prin care se cere o restituire. – Din latina restitutorius. Forme diferite ale cuvantului restitutoriu: restitutoriu-ie Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RESTITUTÓRIU: RESTITUTÓRIU, -IE, restitutorii, adjectiv (juridic) Prin care se cere o restituire. – Din latina restitutorius. Forme diferite ale cuvantului restitutoriu: restitutoriu-ie Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru restitutoriu: restitutóriu [riu pronume rĭu] adjectiv masculin, forme restitutórie (-ri-e); plural m. și forme restitutórii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RESTITUTÓRIU: RESTITUTÓRIU, -IE adjectiv (juridic) prin care se cere o restituire. (< limba franceza restitutoire) Forme diferite ale cuvantului restitutoriu: restitutoriu-ie Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'RESTITUTORIU' RESTITÚȚIERESTITUȚIÚNErestitutoáreRESTITUTÓRRESTITUTÓRIURESTRẤNGERESTRẤNGERERESTRẤNSRESTRÍCȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RESTITUTÓRIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului restitutoriu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RESTITUTÓRIU restitutÓriue restitutÓriui juridic despre acte Prin care se cere o restituire. |
GRAMATICA cuvântului RESTITUTÓRIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului restitutoriu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RESTITUTÓRIU poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE restitutoriu? Vezi cuvântul restitutoriu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul restitutoriu?[ res-ti-tu-to-riu ] Se pare că cuvântul restitutoriu are cinci silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Un rând de case?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|