 | as |
|
| Respiraţie [ res-pi-ra-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU respiraţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului respiratie în mai multe dicționareDefinițiile pentru respiratie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE (< limba franceza , latina) substantiv feminin (fiziologie) 1. Proces fiziologic fundamental prin care organismele realizează un schimb de oxigen și dioxid de carbon cu mediul înconjurător. La plante, aerul încărcat cu oxigen pătrunde prin stomate și se răspândește la țesuturi prin spațiile intercelulare. La animale, schimbul de gaze se realizează la nivelul unor structuri specializate (aparat respirator). Aerul (sau apa în cazul animalelor acvatice) este introdus în organele respiratorii prin mișcări respiratorii ritmice, controlate de centri aflați în sistemul nervos (r. externă sau ventilație); de aici oxigenul trece în sânge și este transportat la țesuturi. Deoarece în organism nu există depozite de oxigen, întreruperea respiratie pentru mai mult de câteva minute provoacă moartea. • Respiratie artificială = ansamblu de mișcări având drept scop introducerea și scoaterea alternativă și ritmică a aerului din plămâni, executate asupra unei persoane ale cărei mișcări respiratorii normale au fost temporar întrerupte (în caz de asfixie, înec etc.). 2. Proces metabolic prin care moleculele organice bogate în energie (ex-glucoza) sunt degradate prin oxidare în molecule mai mici, eliberându-se energia necesară vieții. La majoritatea plantelor și animalelor oxidarea se realizează cu ajutorul oxigenului atmosferic (r. aerobă) și are ca produși finali dioxidul de carbon și apa. Sin. respiratie celulară, respiratie internă, respiratie tisulară. • Respiratie anaerobă = tip de respiratie în care substanțele nutritive sunt oxidate în absența oxigenului atmosferic. Deoarece oxidarea nu este completă, cantitatea de energie degajată este mai mică decât în cazul respiratie aerobe. Se întâlnește la unele drojdii și bacterii și în țesutul muscular lipsit de oxigen. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE, respirații, substantiv feminin Proces fiziologic constînd din schimburi de gaze între țesuturile vii ale plantelor și animalelor și mediul înconjurător; acțiune ritmică și mecanică prin care animalele superioare inspiră (pe nas sau pe gură) aerul ambiant conținînd oxigenul necesar întreținerii vieții și expiră bioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderi; răsuflare. Și toți, îngrămădiți la provă, ca o turmă speriată, muți și palizi, cu respirația tăiată, privesc țintă înainte la orizont. BART, S. M. 38. El urmă mai departe rar, de-abia vorbind, cu respirația scurtă. despre ZAMFIRESCU, R. 57. • (Poetic) După ora două nu s-a mai auzit decît respirația domoală a orașului adormit. BOGZA, M. S. 10. • (Rar, considerat ca unitate de măsură) Izvorul e aproape, la cîteva respirații numai. BOGZA, C. O. 18. • Respirație artificială = mișcare mecanică care se execută asupra corpului unui pacient, pentru a provoca reluarea mișcărilor normale respiratorii, întrerupte în caz de asfixie, sincopă etc. • Expresia: Operă (studiu, lucrare) de largă respirație = operă (studiu, lucrare) de mare amploare. ♦ Aerul expirat, suflare. Încep a obosi, te ocolesc, nu se mai pleacă deasupra să le simți respirația caldă. C. PETRESCU, Î. II 54. Îi simt respirația fierbinte. SAHIA, N. 20. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE, respirații, substantiv feminin Totalitatea proceselor fiziologice prin care se realizează schimbul de gaze (absorbirea oxigenului și eliminarea bioxidului de carbon) între organismele vii și mediul înconjurător; acțiune ritmică și mecanică prin care animalele superioare inspiră aerul ambiant conținând oxigenul necesar întreținerii vieții și expiră bioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderi; răsuflare. • Respirație artificială = mijloc de reanimare care constă în efectuarea unui ansamblu de mișcări ce se execută asupra corpului unei persoane, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc., în vederea introducerii și scoaterii alternative și ritmice a aerului din plămâni. Operă (sau studiu, lucrare) de largă respirație = operă (sau studiu, lucrare) de mare amploare, complexă. ♦ Aerul respirat; suflare. – Din limba franceza respiration, latina respiratio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE, respirații, substantiv feminin Totalitatea proceselor fiziologice prin care se realizează schimbul de gaze (absorbirea oxigenului și eliminarea dioxidului de carbon) între organismele vii și mediul înconjurător; acțiune ritmică și mecanică prin care animalele superioare inspiră aerul ambiant conținând oxigenul necesar întreținerii vieții și expiră dioxidul de carbon și vaporii de apă rezultați din arderi; răsuflare. • Respirație artificială = mijloc de reanimare care constă în introducerea și scoaterea alternativă și ritmică a aerului din plămâni, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc. Operă (sau studiu, lucrare) de largă respirație = operă (sau studiu, lucrare) de mare amploare, complexă. ♦ Aerul respirat; suflare. – Din limba franceza respiration, latina respiratio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE substantiv feminin Proces constând în schimburi de gaze între țesuturile vii ale plantelor și animalelor și mediul înconjurător; răsuflare. • Respirație artificială = mișcare mecanică executată asupra unui înecat, a unui asfixiat etc. pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale; operă (sau lucrare) de largă respirație = operă (sau lucrare) de mare amploare. ♦ Aerul respirat; suflare. [Gen. -iei, variantă respirațiune substantiv feminin / conform limba franceza respiration, latina respiratio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE substantiv feminin 1. act fiziologic prin care organismele vii efectuează schimbul de gaze între ele și mediul lor de viață. ♦ respiratie artificială = mijloc de reanimare prin introducerea și scoaterea alternativă a aerului din plămânii unui înecat, asfixiat etc. • pauză foarte scurtă, utilizată în tehnica frazării. 2. (figurat) răspândire (a unor sentimente sau idei). ♦ operă (sau lucrare) de largă respiratie = operă (sau lucrare) de mare amploare. (< limba franceza respiration, latina respiratio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRÁȚIE respiratiei forme 1) Proces fiziologic care constă în schimbul de gaze între organism și mediul înconjurător (constând în absorbirea oxigenului și eliminarea bioxidului de carbon); răsuflare. • respiratie artificială mijloc de reanimare care constă în efectuarea unor mișcări pentru a provoca restabilirea respirației normale (în caz de întrerupere a ei). 2) Aer expirat. • De largă respiratie de mare amploare. [G.-D. respirației; silabe -ți-e] /<fr. respiration, latina respiratio, respiratieonis Forme diferite ale cuvantului respiratie: respiratiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RESPIRAȚIE: RESPIRAȚIE substantiv răsuflare, suflare, (rar) respir, respirare, suflu, (popular) răsuflet, răsuflu, (învechit și regional) suflet, (învechit) duh, răsuflătură, spirit. (Abia își mai trage respiratie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru respirație: respiráție substantiv feminin (silabe -ți-e; mf. -spi-), articulat respiráția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat respiráției; plural respiráții, articulat respiráțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru respirație: !respiráție (-ți-e) substantiv feminin, articulat respiráția (-ți-a), genitiv dativ articulat respiráției; plural respiráții, articulat respiráțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru respirație: respirați(un)e forme funcțiunea organismului prin care se absoarbe oxigenul aerului și se eliminează acidul carbonic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru respirație: respirație, respirații substantiv feminin (tox.) inhalare a unui drog pe cale nazală. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RESPIRATIE' RESPIRÁRESPIRÁBILrespirabilitáteRESPIRÁRERESPIRÁȚIERESPIRAȚIÚNERESPIRATÓRrespiratórieRESPIRATÓRIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL respirație Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului respirație dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RESPIRÁȚIE respirației forme 1 Proces fiziologic care constă în schimbul de gaze între organism și mediul înconjurător constând în absorbirea oxigenului și eliminarea bioxidului de carbon; răsuflare. • respirație artificială mijloc de reanimare care constă în efectuarea unor mișcări pentru a provoca restabilirea respirației normale în caz de întrerupere a ei. • De largă respirație de mare amploare. Respiration, latina respiratio, respirațieonis. Abia își mai trage respirație. Abia își mai trage respirație. |
GRAMATICA cuvântului respirație? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului respirație. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul respirație poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE respiraţie? Vezi cuvântul respiraţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul respiraţie?[ res-pi-ra-ţi-e ] Se pare că cuvântul respiraţie are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL respirație Inţelegi mai uşor cuvântul respirație dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeArtificială = ansamblu de mișcări având drept scop introducerea și scoaterea alternativă și ritmică a aerului din plămâni, executate asupra unei persoane ale cărei mișcări respiratorii normale au fost temporar întrerupte în caz de asfixie, înec etc Anaerobă = tip de r Respirație artificială = mișcare mecanică care se execută asupra corpului unui pacient, pentru a provoca reluarea mișcărilor normale respiratorii, întrerupte în caz de asfixie, sincopă etc Operă studiu, lucrare de largă respirație = operă studiu, lucrare de mare amploare Respirație artificială = mijloc de reanimare care constă în efectuarea unui ansamblu de mișcări ce se execută asupra corpului unei persoane, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc Operă sau studiu, lucrare de largă respirație = operă sau studiu, lucrare de mare amploare, complexă Respirație artificială = mijloc de reanimare care constă în introducerea și scoaterea alternativă și ritmică a aerului din plămâni, pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale, întrerupte în caz de asfixiere, sincopă etc Operă sau studiu, lucrare de largă respirație = operă sau studiu, lucrare de mare amploare, complexă Respirație artificială = mișcare mecanică executată asupra unui înecat, a unui asfixiat etc Pentru a provoca reluarea mișcărilor respiratorii normale; operă sau lucrare de largă respirație = operă sau lucrare de mare amploare ♦ respiratie artificială = mijloc de reanimare prin introducerea și scoaterea alternativă a aerului din plămânii unui înecat, asfixiat etc ♦ operă sau lucrare de largă respiratie = operă sau lucrare de mare amploare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL respirație |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ceapă de apă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul respirație are forma: respiráții
