|
Resimţi [ re-sim-ţi ] VEZI SINONIME PENTRU resimţi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului resimti în mai multe dicționareDefinițiile pentru resimti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a resimți (forma la infinitiv) A resimți conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚÍ, resímt, verb IV. 1. tranzitiv A simți. Îmi tremură mîna ca și cînd prin descrierea crimelor aș resimți eu, în locul ucigașilor, remușcările conștiinței. HASDEU, I. vezi 175. Impresiune ce resimte cîmpeanul care, trecînd prin pădure, vede deodată... un dobitoc mare și negru. ODOBESCU, S. III 134. • reflexiv (Neobișnuit) De-o năprasnică putere mă resimt însuflețit. MACEDONSKI, O. I 29. Zefirii pintre frunze cu-a lor aripi răcoroase Răspîndesc un dulce sunet pe natură-nveselind Și la glasul lor făptura se resimte înviind. NEGRUZZI, S. II 13. 2. reflexiv A simți urmările, consecințele unei împrejurări anterioare. Și auzul se resimte de vibrări asurzitoare, De răsunetul metalic al tam-tamului de bronz. ALECSANDRI, P. III 84. ♦ A se face simțit, a avea repercusiuni. Revoluția franceză, zguduind Europa pînă în cele mai adînci ale sale temelii, se resimți și între romîni. KOGĂLNICEANU, S. A. 74. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚÍ, resímt, verb IV. 1. tranzitiv A simți. 2. reflexiv A simți urmările, consecințele unei împrejurări anterioare. ♦ A se face simțit, a avea repercusiuni. – Din limba franceza ressentir (după simți). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚÍ, resímt, verb IV. 1. tranzitiv A simți. 2. reflexiv A simți urmările, consecințele unei împrejurări anterioare. ♦ A se face simțit, a avea repercusiuni. – Din limba franceza ressentir (după simți). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚÍ verb I. trecut a simți puternic (o senzație fizică, un sentiment). II. reflexiv a simți unele consecințe neplăcute, o slăbiciune etc. • a avea urmări. (după limba franceza ressentir) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚÍ verb IV. 1. trecut A simți (din nou). 2. reflexiv A simți consecințele, urmările, o slăbiciune etc. ♦ A avea urmări. [P.i. resímt. / după limba franceza ressentir]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru resimți: resimțí (a resimti) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele resímt, imperfect persoana a treia singular: el / ea resimțeá; conjunctiv prezent 3 să resímtă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru resimți: resimțí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele resímt; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural resímtă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RESIMȚI: RESIMȚI verb a se repercuta, a se simți. (Unele efecte se resimti asupra lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RESIMTI' RESIGNAȚIÚNERESIMȚĂMẤNTRESIMȚĂMÎ́NTresimțămấntRESIMȚÍRESIMȚIMÎ́NTRESIMȚÍREReșinariresinit |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RESIMȚI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului resimţi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Resimțí a resimȚi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele resímt, imperfect persoana a treia singular: el / ea resimțeá; conjunctiv prezent 3 să resímtă. Unele efecte se resimȚi asupra lui. Unele efecte se resimȚi asupra lui. |
GRAMATICA cuvântului RESIMȚI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului resimţi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RESIMȚI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE resimţi? Vezi cuvântul resimţi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul resimţi?[ re-sim-ţi ] Se pare că cuvântul resimţi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RESIMȚI |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Geologie fază pneumatolitică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|