|
Repetitor [ re-pe-ti-tor ] VEZI SINONIME PENTRU repetitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului repetitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru repetitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR, -OÁRE I. substantiv masculin forme pianist acompaniator al unui cântăreț sau instrumentist; corepetitor. II. substantiv neutru 1. sală de meditații (într-un internat etc.). 2. aparat care repetă, prin comandă de la distanță, indicațiile unui instrument nautic. 3. fiecare dintre cele trei pavilioane ale codului internațional de semnalizare destinate să înlocuiască unul dintre pavilioanele care se repetă. (< limba franceza répétiteur, germana Repetitor) Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR, -OÁRE, repetitori, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru 1. S. m. și forme (Ieșit din uz) Pedagog, meditator. 2. S. m. și forme Pianist acompaniator al unui cântăreț sau al unui instrumentist în repetiții și în recitaluri; corepetitor. 3. substantiv neutru Sală de meditație într-un internat. – Din limba franceza répétiteur, germana Repetitor. Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR, -OÁRE, repetitori, -oare, substantiv 1. S. m. și forme (Ieșit din uz) Pedagog, meditator. 2. S. m. și forme Pianist acompaniator al unui cântăreț sau al unui instrumentist în repetiții și în recitaluri; corepetitor. 3. substantiv neutru Sală de meditație într-un internat. – Din limba franceza répétiteur, germana Repetitor. Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR1, repetitoare, substantiv neutru Sală de meditație într-un internat. Mă gîndeam la serile lungi... La întristarea cu care feciorul muncitorului din Poiana, va privi... de la fereastra repetitorului. C. PETRESCU, S. 138. Elevii se duseseră în repetitor. VLAHUȚĂ, O. A. 108. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR2, -OÁRE, repetitori, -oare, substantiv masculin și forme (Ieșit din uz) Persoană care ajută pe elevi la pregătirea lecțiilor date de profesori; pedagog, meditator. Eu l-am autorizat ca să ia un repetitor de matematică. BĂLCESCU, la GHICA, A. 512. Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru repetitor: *repetitór, -oáre substantiv (latina repetitor, -óris. vezi competitor). Persoană care ajută eleviĭ la repetițiune, care le repetă explicațiunea profesoruluĭ. (Maĭ bine zis preparator și greșit meditator). substantiv neutru, plural oare. Repetitoriŭ. Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR2 repetitori m. 1) Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator; preparator. 2) Pianist care acompaniază un vocalist sau un instrumentist; corepetitor. /<fr. répétiteur, germana Repetitor Forme diferite ale cuvantului repetitor: repetitori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme (Rar) Meditator, pedagog care ajută pe elevi la prepararea lecțiilor. // substantiv neutru (Rar) Sală de meditații (într-un internat etc.). [conform limba franceza répétiteur]. Forme diferite ale cuvantului repetitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR1 repetitoroáre n. Sală de meditație într-un internat. /<fr. répétiteur, germana Repetitor Forme diferite ale cuvantului repetitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru repetitor: repetitor m. cel ce repetă, explică școlarilor lecțiunea profesorului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REPETITOR: REPETITOR substantiv (muzică) corepetitor. (repetitor la operă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repetitor: repétitor (persoană) substantiv masculin, plural repétitori Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repetitor: repetitór1 (persoană) substantiv masculin, plural repetitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru repetitor: repetitór (sală) substantiv neutru, plural repetitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru repetitor: repetitór2 (sală) substantiv neutru, plural repetitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru repetitor: repetitor substantiv verbal MEDITATOR. PREPARATOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REPETITÓR: REPETITÓR substantiv verbal corepetitor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'REPETITOR' REPETIȚIÚNErepetitívrepetitivitáterepetitoáreREPETITÓRrepetitoriuREPETÓRrepetuíREPÉZ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL REPETITÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului repetitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii REPETITÓR2 repetitÓri m. REPETITÓR1 repetitÓroáre n. RepetitÓr la operă. |
GRAMATICA cuvântului REPETITÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului repetitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul REPETITÓR poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE repetitor? Vezi cuvântul repetitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul repetitor?[ re-pe-ti-tor ] Se pare că cuvântul repetitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL REPETITÓR |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da mâncare la boboci?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|